Românii au o adevărată și veche cultură a țepei. The Impaler, Vlad Dracul, a făcut mult pentru propagarea mitului respectiv. Mai are un merit și Caragiale, vizavi de vampir definit drept cel care suge sîngele poporului ! Băsescu a cîștigat Cotrocenii în 2004 amenințînd că va ridica țepe în Piața Palatului si va pedepsi cu medievalul procedeu toți corupții…Cît de rezistent în timp e acest mit !
Tot despre țepe vreau să amintesc cîteva lucruri. „A da țeapa” înseamnă a păcăli pe cineva, a trage pe celălalt în țeapă. Afacerile în România sunt în marea lor majoritate țepe, înșelăciuni, escrocherii. Nu există win/win situation, cum sunt adevăratele afaceri cu iz occidental. În zonă, unul dintre parteneri iese totdeauna furat, și celălalt cîștigă pe seama lui. Așa sunt concepute afacerile aici. Plăcerea e să faci profit, dar și mai mare să păcălești pe celălalt. Ideea este să minți, să aburești, să tergiversezi, să nu plătești, să nu faci ce te-ai angajat să faci prin contract (dacă există unul). Altfel spus – Take the money and run! Ia banii și fugi!
În jur se dau țepe cu nemiluita, dar afaceri se fac prea puține. Am întîlnit pe cineva f mîndru de țepele trase. L-a țepuit pe X și pe Y. Mi s-a lăudat candid că nu i-a scăpat aproape nimeni. Se prezenta serios ca om de afaceri, așa scria pe cartea lui de vizită și chiar credea că e unul. Are milioane în cont, șofer, limuzină, cîteva case, o bună imagine, prezent în Forbes. Escrocheria la el trece drept capitalism. Și acest exemplar nu face parte dintr-o minoritate. Majoritatea celor care învîrt bani sunt experți în țepe, dar nu în business. Unul îmi zicea de curînd că fără să dea țepe ar da faliment. Că taxele, mediul de afaceri ostil, “păcălicii” din care roiesc in jur l-ar sărăci în două săptămini. Dar el e mai șmecher și îi fraierește pe ei.
Țepuiala vine la români dintr-o veche tradiție. Aici vorbele nu au nici o acoperire. Dacă le crezi, te-ai ars. A-l șmecheri pe altul trece drept maximă virtute. Țeparul este un personaj folcloric, îl găsești în milioane de exemplare, ca și pe Gîgă, Bulă, Mitică. E admirat, a iubit, invidiat. E văzut ca o unica soluție de viață de f. mulți. Traversează societatea românească, de la forme minimaliste, le-aș spune forme benigne, pînă la marile tunuri. De la găinării – pînă la jocuri piramidale, privatizări, încasări frauduloase de TVA, etc.
Imaginația românului în această direcție – a țepei – e fără limite. Face parte din gena noastră. Trece ușor de la prostirea cuiva – la sperjur și minciună, pînă la lucrurile mari și importante. Țepele sunt de neînlocuit. Sunt chiar sîngele și carnea capitalismului românesc de tranziție.
ILUSTRAȚIE IOAN MĂRIC, pictură naivă
STELIAN TANASE
CITITI SI SERUITI
Copyright www.stelian-tanase.ro