1
În extraordinarul film al lui OrsonWelles “Citizen Kane” eroul este un miliardar, patronul celui mai puternic trust de media din SUA. Personaj dezumanizat de averea lui colosală, dar şi de ambiíile sale. Are tot ce ar fi vrut cineva – bani, putere, colecţii de artă, proprietăţi. Este alienat, rupt de lumea reală. Nu are dragoste deşi îşi dorea mai mult ca orice să fie iubit. Banii lui nu puteau să cumpere sentimente. Totul în jur era rece, fără viaţă. Castelul Xanadu care apare în film a fost inspirat de unul real Saint Simeon, construit în California. Dramaticul Kane, jucat magistral de Orson Welles însuşi, este inspirat de Wiliam Randoph Hearst.
A fost un personaj cît se poate de influent. Putea distruge orice reputaţie şi carieră. A fabricat glorii şi a distrus destule. Folosindu-se de ziarele lui de mare tiraj a încercat să se impună în politică, să fie ales în Congres şi chiar să candideze la preşedinţia SUA. Nu a reuşit. Dar a creat şi dirijat cea mai mare reţea de ziare, edituri, producţie de film. A inventat gazetăria senzaţionalistă, tabloid, care vindea mai puţin ştiri cît poveşti. Cu această reţetă, jucîndu-se cinic cu emoţiile publicului, a făcut colosala lui avere. Era un chiar personaj ! Extrem de ambiţios, de dominator şi de influent. Puterea lui nu părea să aibă margini.
William Randolph Hearst a avut un punct sensibil – actriţa Marion Davies. Diferenţa între ei era de 34 de ani. El i-a susţinut energic cariera la Hollywood. I-a creat un companie de film, Cosmopolitan. I-a oferit participaţii la afacerile lui, i-a făcut cadouri extravagante, bijuterii, castele… A trăit 30 de ani marital cu ea. Asta nu a impiedicat-o să aibă alte legături – unele nume celebre, Charlie Chaplin şi Dick Powell…Filmele ei au avut succes, marion davies 2se vindeau bine, numele ei pe afiş conta. Publicul o găsea simpatică şi o plăcea pentru umorul ei. Era şi foarte frumoasă. Cu toate astea MD credea că nu are talent şi că îşi datora cariera puternicului ei amant şi campaniilor de presă dirijate de el. Legătura lor a fost de altfel publică, subiect de glume în societate.
Hearst mai avea o problemă, o soţie şi copii. Familia lui fireşte o detesta pe amantă pe care o considera vinovată de escapada tatalui şi respectiv soţului. Magnatul presei nu divorţat, se pare din cauza complicaţiilor financiare asupra averii lui. MD işi dorea alt statut decît acela de amantă oficială…De mai multe ori a părut că îl părăseşte pe Daddy, cum îi spunea.
La 40 de ani, în plină glorie, Marion Davies îşi anunţă retragerea de pe platouri. Este şi anul, 1937, în care Hearst începe să aibă mari dificultăţi financiare. Ajunge în pragul falimentului din cauza cheltuielilor nesăbuite cu colecţii, o grădina marion davis 6zoo cu sute de animale, reşedinte somptuoase, călătorii, petreceri nesfîrşite cu mii de invitaţi aproape zilnic, probleme mari cu fiscul. Spre mirarea tuturor, Marion Davies, pe care toţi o suspectau că stă cu vîrstnicul ei amant doar din interes, şi-a vîndut proprietăţile, bijuteriile, participaţiile la diverse firme, pe care tot el i le dăruise, şi i-a dat banii lui Hearst să se salveze. De aici incolo duc o 
viaţă modestă, plătind datorii, dispărînd de pe firmamentul lumii bune americane la New York şi Los Angeles. Au rămas împreună făcîndu-şi singuri menajul într-un modest apartament.
William Randolph Hearst a murit in 1951, dar ea nu a putut să asiste la funeralii din cauza refuzului familiei lui. Marion Davies a murit zece ani mai tîrziu şi a avut parte o inmormîntare fastuoasă. Lumea a cerebrat-o ca pe o mare stea din anii de glorie ai Hollywood-ului. Puţini şi-au amintit că fusese amanta de o viaţă a lui William Randolph Hearst. Mulţi au găsit că avea talent şi a strălucit cu adevărat. ( fişă de roman. Partida de vînătoare)
2.
Rita Hayworth a fost una dintre cele frumoase femei pe care am văzut pe ecran. Îmi amintesc bine filmul ei cel mai cunoscut “Gilda”. Cariera ei la Hollywood s-a incheiat repede. A avut 5 mariaje, dar pentru cinefili cel care contează este cel cu Orson Welles. S-au căsătorit în 1943, practic in secret. El era considerat pur şi simplu un geniu. după ce făcuse “Citizen Kane” în 1941 şi şocase toată lumea cu portretul crud pe care îl făcuse lui William Randolph Hearst, temutul magnat al presei americane. Ea în schimb era frumoasa Hollywood-ului şi abia divorţase de primul ei soţ, un petrolier texan de vîrsta părinţilor ei, după un menaj de 5 ani, cu multe scandaluri, certuri, despărţiri, incheiat in 1942. Un judecător a considerat-o vinovată de desfacerea căsătoriei şi a obligat-o să îi plăteasca pensie alimentară.
Mariajul cu Orson Welles nu a fost mai liniştit şi s–a terminat tot după cinci ani, în 1948. Welles a incercat să o facă să îşi depăşească condiţia de dansatoare şi să o transforme într-o actriţă. A vrut să fie Pygmalion-ul ei dar nu a reuşit. Au făcut totuşi împreună “Doamna din Shanghai”, considerat azi o capodoperă. Şi ea spunea mai tîrziu că singurele imagini pe care le poate privi fără să rîdă de ea, au fost 
secvenţele din filmele în care dansa. Nu a pus mare preţ pe talentul ei actoricesc. Relaţia lor nu a mers de la început, Welles fiind prea preocupat de proiectele lui cinematografice, iar ea intereseată să strălucească în înalta societate a Los Angeles-ului, cufundindu-se treptat în alcoolism. A fost de fapt intilnirea dintre două forme de egoism. Despărţirea lor a fost inevitabilă.
Rita Hayworth s-a căsătorit apoi cu Aga Khan, care a făcut senzaţie, aducînd-o iar pe prima pagină, de data asta nu pentru roluri şi filme ci pentru viaţa mondenă. Divorţul a survenit în 1952, dublat de o bătălie juridică pentru Yasmina, fata lor, care cf. tradiţiei islamice trebuia educată în religia tatălui, lucru pe care actriţa l-a refuzat. Ziarele au fost pline de acest scandal în acei ani. S-au auzit prima dată în public – din partea fostului soţ – acuzaţii de alcoolism, viata imorală, caracter dificil şi violent. Pentru reputaţia ei nu a fost tocmai bine. Nu mai apăruse pe ecran şi a dorit să îşi reia cariera în 1956, avea numai 36 de ani, dar frumuseţea ei – din cauza îmbătrînirii premature, aproape că dispăruse. . A continuat să apaă în filme de mîna a doua, fără strălucirea de altă dată. A mai avut două căsătorii la fel de nereuşite – cu un cintăreţ fără succes, căruia i-a plătit datoriile şi un 
producător de film.
Marea ei problema a fost alcoolul şi mai tîrziu tulburările psihice. Nici problemele financiare nu i-au dat pace. Nu mai voia să apară pe ecran dar avea nevoie de bani şi accepta contracte. Cariera ei a declinat drastic. Era departe de anii 40 cind odată cu 
“Gilda”devenise femeia cea mai dorită din America. S-a retras in 1972 la 54 de ani, după ce pur si simplu nu a mai reuşit să îşi amintească replicile. A părăsit platoul de filmare şi nu s-a mai întors niciodată. Diagnostic- boala Alzheimer. A stat apoi mai mult plin clinici psihiatritice şi cure de dezalcoolizare. A murit în 1987 în apartamentul ei din New York inconştientă, dupa o lungă comă. O femeie nefericită. Mă interesează acest tip de femeie care in ciuda succesului, nu se împacă cu ea însăţi. Extrem de singură, dorită în tinereţe şi părăsită de fiecare dată. Dependentă de alcool, furnizoare de scandaluri şi scene în public. Ca personaj. (fişă de roman. Partida de vînătoare in curs de aparitie, mai 2018 )
STELIAN TANASE
CITESTE SI DA MAI DEPARTE!
Copyright DESKREPORT