Inclus pe lista monumentelor istorice de către guvernul francez din 2003 și membru al consorțiului Leading Hotels of the World, Ltd., Hotel Negresco din Nisa este unul dintre cele celebre și mai rafinate hoteluri de pe Croazetă. Își datorează existența omului de afaceri român, Henri Alexandru Negresco. Fiul lui Jean Negrescu, un hangiu cu origini r
ome din suburbiile Bucureștilor, Henri Negresco s-a născut în anul 1868. La 15 ani s-a hotărât să plece de-acasă și a fost pentru doi ani elevul cofetarului și omului de afaceri Grigore Capșa. Doi ani mai târziu, cu experiența acumulată și cu vise mari, pleacă la Paris ca să-și încerce norocul. Cântă la vioară pe străzi, apoi lucrează în restaurante și bistrouri ca să-și câștige existența. Zece ani mai târziu îl găsim la Monte Carlo, apoi maître d’hôtel la Londra și mai apoi director. Ajunge la Nisa ca director al Cazinoului Municipal și la începutul secolului XX se stabilește definitiv pe Coasta de Azur. Riviera Franceză atrăgea la acea vreme o clientelă selectă, din Europa și America, formată din prinți, regi și miliardari printre care Rockefeller, 
Vanderbilt, Isaac Singer, Basil Zaharoff. Cu toții au fost clienții lui Negresco.
Împreună cu prietenul său, arhitectul la modă Édouard-Jean Niermans – cel care proiectase Moulin Rouge și Folies Bergère la Paris – plănuiește ridicarea unui palat, unic în Europa, care să-i găzduiască clientela sa fidelă de oameni bogați. Găsește finanțarea necesară, astfel încât în 1913 deschide porțile luxosului hotel care avea să-i poarte numele, pe Promenada Englezilor din Nisa, pe malul Golfului Î
ngerilor. Era la vremea aceea unul dintre puținele palate ridicate de o persoană fără rang nobiliar. Avea 113 camere, două restaurante, nouă saloane, baruri și săli de gimnastică și recuperare. Iar în Salonul Regal, un candelabru Baccarat format din 17.000 de cristale care fusese inițial destinat Țarului Nicolae al II-lea dar la care nu mai ajunsese din cauza situației politice din Rusia. Talentul lui Negresco de a-și răsfăța clienții oferindu-le servicii de înaltă clasă combinat cu somptuozitatea clădirii, au făcut ca hotelul, cunoscut sub numele de “Le Palais de Belle Epoque” să devină în scurt timp unul dintre cele mai căutate din lume. La doar un an de la deschidere, profiturile hotelului erau de 800 000 de franci de aur, o suma fabuloasă la vremea aceea. În 1914, la începerea Primului Război Mondial, hotelul este rechiziționat, și, la doi ani de la deschiderea sa, este transformat în Spital de Război. Henri Negresco moare de cancer, ruinat, în 1920, la numai 52 de ani. Hotelul îi fusese confiscat de creditori cu câțiva ani înainte și vândut unei companii 
belgiene.
De-a lungul timpului, hotelul a avut suișuri și coborâșuri până în 1957 când a fost cumpărat de familia Augier. Paul Augier, fost măcelar, îmbogățit din afaceri imobiliare la Nisa și fiica sa, Jeanne Augier, au cumpărat palatul decăzut și l-au renovat timp de opt ani, pentru a-i reda farmecul și gloria de odinioară. Doamna Augier a păstrat numele de Negresco, a crescut numărul de angajați de la 76 la 260, a redecorat hotelul cu mobile luxoase, a amenajat o galerie pentru artiști și a creat două restaurante de renume (dintre care unul, „Le Chantecler”, a primit a doua stea Michelin în 2012, fiind singurul de acest gen din Nisa). Hotel-muzeu este sediul a peste 6000 de obiecte de artă, inclusiv 1600 
de picturi originale. De-a lungul timpului, Regina Elizabeta a-II-a, formația Beatles, Ava Gardner, James Dean, Frank Sinatra, Ernest Hemingway și Edith Piaf au fost oaspeții lui.