john reed„Românul… vorbeşte o limbă de origine latină, puternic impregnată de elemente de sorginte slavă şi asiatică, o limbă dificil de articulat, dură şi lipsită de muzicalitate la auz. Are şi trăsături latine: surescitare, candoare, spiritualitate şi talent pentru luări de poziţie isterice în momente tensionate. Este leneş şi mândru asemeni spaniolilor, însă fără aceeaşi savoare; sceptic şi libertin ca un francez, dar fără gustul rafinat specific francezilor; melodramatic şi emotiv ca un italian, însă fără şarmul aparte al acestora. Un fin observator i-a numit cândva pe români „francezi de mâna a doua”, iar un altul „italieni ţiganizaţi.”

athenee palace 1„Vânzătorii, taximetriştii şi ospătarii sunt puşi pe furtişag şi lipsiţi de eleganţă; dacă nu te pot înşela, aleg să joace cartea mâniei şi a injuriilor, asemeni unor maimuţe nebune. De câte ori nu mi-au repetat prietenii mei români: nu te duce indecis la magazin, pentru că patronul este român, deci sigur te va înşela. Găseşte mai bine o prăvălie a unui francez sau a unui neamţ…”

calea victoriei 6“Bucureştiul nu are nimic original, nimic individual. Totul este de împrumut. Un Rege frumuşel, de origine germană, locuieşte într-un palat drăgălaş, împrejmuit de o curte împopoţonată, care seamănă mai curând cu o prefectură franceză. Guvernul este asemeni celui belgian… Poliţiştii franţuziţi îi agresează pe acei ţăranii, oameni ai pieţelor, care îndrăznesc să taie Calea Victoriei, întrerupând, astfel, procesiunea vreunei femei întreţinute. Cabaretele şi music-hall-urile se aseamănă cu cele mai puţin interesante localuri din Montmartre; găseşti reviste inspirate din cele mai anoste jurnale franţuzeşti. Totul este acoperit de o pâclă de frivolitate de inspiraţie franceză – fără substrat, fără şarm.” „Bucureștiul are cel mai mare numar de cocote din lume în raport cu populația.” a mai scris.

lenin trotskiSunt rînduri scrise de John Reed după prima sa vizită la București în 1915. Cine a fost John Reed? Unii au văzut filmul cu Waren Beatty, Jack Nicholson şi Diane Keaton, “The Reds”, “Roşii”, adică bolşevicii. A fost filmat începind din 4 decembrie 1981. Cam edulcorat şi romantic. Ne spune o poveste imaginară stil Hollywood despre un personaj real – John Reed, jurnalist american, absolvent de Harvard. A trotki racovskiaparţinut unei familii burgheze bogate, din elita americană. Surprinzător, devine încă din studenţie un radical de stînga. În 1913, ca jurnalist, participă la revoluţia mexicană. În 1915 vine în Europa în calitate de corespondent de război. Vizitează Grecia, Serbia, ajunge şi în România. Stă cîteva zile la hotel Athenee Palace. Grăbit, face notele reproduse aici despre Bucureşti. Vrea să fie interesant pentru cititorii lui newyorkezi. Face descrieri pitorești și inexacte. Nu e preocupat să spună adevărul şi să înţeleagă societatea românească. Așa zisele lui informațíi le culege de la socialiștii radicali români – Cristian Racovki, Mihai Gheorghiu Bujor, etc. Ei dewarren beatty redstestă monarhia și burghezia românească, mai ales pe liberalii din jurul familiei Brătianu. În articolele lui John Reed găsim ecourile discuțiilor cu ei, purtate în restaurantul de lux de la Athenee Palace. Nici Reed nici Racovski nu erau săraci și nici unul nu era proletar. Racovski era un om bogat, șeful Partidului Socialist, cu moșii la Mangalia, finanțator al presei socialiste, inclusiv al gazetelor lui Lenin și Troțki. În 1917 va pleca in Rusia, și ajunge unul din liderii Comintern in 1919. A fost liderul Ucrainei bolșevice. Cel mai bun prieten al lui Troțki. După ce acesta pierde lupta ptr putere in fața lui Stalin, Racovki, își pierde și el toate fct. În 1938 este judecat intr-un proces politic in cadrul Marii terori A fost executat in 1940 din ordinul lui Stalin și Beria.piata rosie 7

Biografii lui John Reed ne spun că în acea perioadă, 1913-17, îşi petrecea vremea ca un boem, în beţii și nopţi pierdute. Frecventa bordeluri, întreţinea relaţii cu prostituate prin oraşele prin care trece, New York, Paris etc. Îi înțeleg preocuparea pentru prostituatele din București pe care cu siguranță că le-a frecventat. John Reed a mai poposit o dată în România după ce a fost arestat la Kiev şi trimis înapoi de autorităţile ruseşti. În septembrie 1917 revine în Rusia. Asistă la putch-ul organizat de john reed 1Lenin&Troțki și se amestecă militant si gazetar american printre bolșevici. Devine un mare admirator al lui Lenin, al revoluției, cum o denumea el. A scris o carte “Zece zile care au zguduit lumea” care, deși falsă și mincinoasă, e citită şi azi ca o curiozitate. Serghei Eisentein a făcut un film “Octombrie”, în 1927 după ea. John Reed i-a întîlnit de mai multe ori pe Lenin, Troțki, Zinoviev, Radek etc. A fost între 1918/1920 comisar al Comintern-ului, fiind folosit ca “americanul care s-a raliat marii revoluții”. În octombrie 1920 a murit de tifos şi a fost înmormîntat în zidul Kremlinului, alături de Inessa Armand, amanta lui Lenin. Aproape de acel loc ajunge și Stalin după ce a fost scos din mausoleul din Piața roșie, în decembrie 1961.

John Reed a fost unul dintre “tovarășii de drum”, un “idiot politic”, cum caracteriza chiar Lenin, idolul său, personaje ca el.

STELIAN TANASE
CITIȚI ȘI ȘERUIȚI

Copyright www.stelian-tantase.ro

Spune-ți opinia, fă-te auzit!