BĂSESCU COPIAZĂ SECURITATEA

de MIHAI CIUCĂ

De la revoluție încoace am tot asistat la execuții mediatice, la demascări din ce în ce mai spectaculoase. Nu pot să uit ziarele titrând cu litere de-o șchioapă: „Cine ești dumneata domnule Dumitru Mazilu?” Rând pe rând cei care au avut curajul să se implice în viața publică, mai ales în cea politică au fost demascați, pe drept sau pe nedrept, folosindu-se pentru aceasta detalii legate de origine, de trecut, de colaborarea cu Securitatea (nici foștii deținuți politici nu au scăpat de asemenea acuze), de viața personală, de implicarea în afaceri oneroase șamd. Mai nou se pare că demascatorii de profesie nu mai au la îndemână prea multe opțiuni, așa că abordează integritatea academică a celor aflați în vizor.

Suntem martorii unui scandal mediatic enorm legat de dezvăluirile revistei Nature referitoare la teza de doctorat a premierului Victor Ponta. Că se plagiază în România nu este o noutate. Știm cu toții că trăim într-o țară coruptă, unde se minte, se înșală, se fură și, da, se plagiază pe scară largă. Mai trist este când aflăm de persoane sus-puse implicate în asemenea situații. Se întâmplă și pe la case mai mari, chiar în Europa, dar mă îndoiesc că întâlnim aceeași anvergură a fenomenului.

Evident dacă dezvăluirile din revista Nature sunt adevărate primul ministru trebuie să-și dea demisia. Trebuie de undeva să începem a spune „așa nu se mai poate!”. A găsi pe cineva vinovat de plagiere nu e mare lucru. Dacă am pune-o pe EBA să dea examenul de bacalaureat „pe bune”, cu camere video și cu tot tacâmul, pun pariu că l-ar pica. Asta ar spune totul despre integritatea ei academică și a celor care au cocoloșit-o. Și putem găsi multe cazuri la nivel înalt care se potrivesc aici. În același timp, privind la corul celor care au pus mâna pe piatră, nu pot să nu remarc că, mai nocivă, deși mai puțin vizibilă, este o altă formă de plagiat. Un plagiat nu de natură academică, ci copierea la indigo a unor scenarii ale regimului dictatorial pe care aș fi preferat să nu le mai întâlnesc vreodată. Fiindcă modul în care este executat mediatic Victor Ponta plagiază metodele securistice ale altor vremuri.

Povestea revistei Nature probabil e bazată pe fapte reale, dar este cusută cu foarte multă ață albă. Pe scurt, o revistă cu o tradiție mai mult decât centenară, focalizată pe științele naturii devine subit interesată de integritatea academică a premierului român. Printr-o coincidență incredibilă o „sursă anonimă” îi furnizează dosarul cu dovezi incriminante. Un ziarist, Quirin Schiermeier, care numai jurnalist de investigații nu este, ridică mingea la fileu….E ca și cum dl Tismăneanu ar propune subit spre publicare la The Wall Street un studiu despre schimbările de habitat ale moluștelor din Madagascar. Nu știu cum vi se pare treaba asta, dar mie mi se pare susp

Cineva care are în mână și la mână serviciile secrete a intrat în panică, văzând impetuozitatea cu care Ponta și-a început guvernarea. Tot felul de schimbări și demiteri, cu care poți sau nu poți să fii de acord, legitime însă sub aspectul alternanței la putere, schimbări care au girul unui masiv vot popular la alegerile locale, au creionat o perspectivă sinistră celor cramponați încă de putere și care nu vor să înțeleagă că țara nu-i mai vrea. Așa că au decis să plagieze într-un alt mod -puricându-l pe Ponta până i-au găsit un punct de care să se lege..Se copiază o metodă securistă. Iar faptul că demascarea nu se mai face pe plai dâmbovițean, ci într-o prestigioasă publicație, arată miza importantă a acestui scandal: reprezentarea României la nivelul UE.

Sunteți un plagiator jalnic domnule Băsescu! Credeam că puteți mai mult de-atât!