IMG_5126Azi cineva intră în politică pentru ” a-şi face o situaţie”, cum se spune. Nu poți să ocupi un post de director de școală, de inspector pe undeva, de șef de spital, dacă nu ești membru de vază într-un partid, sau rudă cu un lider politic. Dacă vrei sac faci carieră intră într-un partid. Partidele au înghitiț România, toate posturile, slujbele, pozițiile se distribuie înăuntrul lor. Pentru privilegiul acesta se bat în campanie – ca să își pună oamenii, rețeaua, clientela (cum vreți sa îi spuneți) în locurile vacantate odată cu înfringerea adversarului. Liderii partidelor la putere sunt de fapt niște șefi de cadre care împart sinecuri, mai grase sau mai puțin …Ei sunt Nașii. Dacă ii slugarești ei „te fac om”. Te plasează undeva unde e un post bănos. Ajuns acolo cel numit trebuie să cotizeze la partid, să faca contraservicii, să își slujeasca șeful în orice imprejurare. Apoi, IMG_5127firește, trebuie să se aranjeze și pe el. Că în 4 ani cel mult iși pierde postul. Or, la acea dată fatală, trebuie să aibe conturi babane prin bănci. De aceea trebuie să-și facă suma în ritm alert. Face avere nu doar pentru el, ci și pentru 2-3 generații care vin, ca să nu mai muncească, să nu mai aibă grija zilei de mîine.

Diferența vizavi de trecut este maximă, situația se prezenta odată pe dos. Elitele de atunci erau chiar elite. Se simțeau legate de soarta oamenilor de rînd și a țării. Era patrioți. Egoismul, avariția, lacomia (nu lipsesc in nicio epocă) făceau mult mai puține ravagii.Am povestit in serialul documentar TV „București strict secret „despre soarta mai multor bărbați de stat și polititicieni din secolul al XlX-lea. Bratienii, Balcescu, Rosettestui, Kogalniceanu, Negri, Cuza etc. Iau un singur exemplu, boierii Goleşti. Erau dintre cei mai bogaţi oameni din Ţara Românească, dacă nu chiar cei mai bogaţi în prima jumătate a secolului al XlX-lea. O treime cel puţin din Bucureştiul de azi se află pe pămînturile lor – de la Piaţa Palatului, la Gara de nord, podul şi gara Basarab, cartierele Regie, Griviţa, Giuleşti, Grant, si de la Opera romana pină la intrarea Dimboviţei în oraş. Nu mai enumăr moşiile lor din afara Bucureştiului.

Pe scurt, orînduiala le convenea pentru că le asigura rangul şi averile. Totuşi, pentru binele ţării lor au luptat pentru reforme, chiar dacă le ameninţau prosperitatea și pozițiile. Au militat în Occident pentru modernizarea ţării lor. Pentru asta nu au cerut bani de la bugetul chinuit al ţării ci au cheltuit mare parte din averea lor pentru propășirea țării. Atenție- au dat, nu au luat. Un singur ex. După revoluţia de la 1848 au fost alungaţi şi au trăit în exil. Aici şi-au cheltuit averile pentru a călători la Londra, Paris, Roma, Istanbul etc, unde au făcut IMG_5128propagandă pentru ţara lor ca s-o scoată de sub suzeranitateata otomană şi de sub influenţa Rusiei. Au luptat pentru Unire. Altfel spus erau patrioţi adevăraţi, nu doar în vorbe, și au ințeles să facă mari sacrificii. Efectul a fost că au pierdut o mare parte din avere dar nu au regretat niciodată sacrificiul făcut.

Priviţi ce se întîmplă azi, cînd patrihoţii jefuiesc banii publici, cînd statul este spoliat de clientela politică şi de afacerişti veroşi conectaţi cu aceasta. Cine ajunge azi la putere şi fură doar 1 milion de euro este tratat drept prost de către ceilalați îmbogăţitii ai tranziţiei. Am auzit odată un dialog aiuritor între doi imbogățiți pe această temă- tu cit ai furat, ciți bani ai făcut după 89? Acest tip de indivizi au acaparat resursele cele mai profitabile ale României, au considerat ţara ca fiind prada lor. Cu banii furaţi controlează azi partidele, guvernele, massmedia – tot ce miroase a afacere profitabilă. Banii fug de colo colo în valize, în conturi din off shore-uri, la jartea, in servietă, în plicuri groase pe sub masă, etc.

Cine zicea că e criză şi nu sunt bani? Banii se fac oricînd, inclusiv pe vremuri de criză. Totul e să faci parte din sistem, indiferent de partid, de gaşcă, de grup de afaceri, de mafie. Dar trebuie să fii “în” nu “out”. Pentru eroii mei, boierii Goleşti, a lua un leu din banul public ar fi fost o dezonoare. Ţara era servită, nu furată, cum este azi. Comparaţi ! Mai există onoare ? Dar patriotism ? Dar simţul datoriei şi servirea binelui public ? Dacă Goleştii au fost nişte bărbati luminaţi, cei de azi sunt “întunecaţi”, ce ziceți ?

STELIAN TANASE

CITIȚI ȘI ȘERUIȚI

Copyright www.stelian-tanase.ro

Spune-ți opinia, fă-te auzit!