Cea mai mare contribuție a românilor la arta romanului constă în aceea că i-a dat o blenoragie lui Tolstoi. În 1854 locotenentul Lev Tolstoi poposește la București. Era una din nenumăratele ocupații rusești care s-au derulat între 1769-1958. Tolstoi era foarte tinăr, îi plăcea viața din armată. Se găsea într-un oraș european chiar dacă acesta mai păstra o amprentă orientală. Se ține de jocuri de noroc și de petreceri cu ofițerii. Poposește adesea seara la localul Brenner, cel mai modern in acel timp. Se găsea la răscrucea dintre ulița Germană ( azi str. Smîrdan) cu ulița Stavropoleos. Imobilul există și azi, adăpostește o cafenea.

Aici se distra Lev Tolstoi cînd nu robotea la palatul Știrbey de pe Podul Mogoșoaiei unde se instalase comandamentul rusesc. I-a plăcut să frecventeze și femeile „publice”, femei de moravuri ușoare din București. Li se spunea curve, grizete sau podărese pentru că își agățau clienții pe stradă. Numele lor venea de la poduri, Podul Calicilor, Podul Tirgului de afară, Podul Mogoșoaiei. Curvele erau o mulțime și erau și frumoase. Numai că Tolstoi a avut ghinion. S-a molipsit de o boală venerică. A fost tratat de un medic român cu care a tolstoi porucicfost prieten apoi mulți ani.

Nu a rămas mult timp aici. În vară (sosise în martie) a primit ordin să se retragă in iunie. Începuse războiul Crimeii. A luptat în Caucaz. Nu a mai revenit niciodată în Țările române. Urmele trecerii sale prin Bucureștia apar în cîteva pagini din jurnalul lui și în corespondență.

Cîteva informații. În București în 1854 prostituția era reglementată de o lege din 1846. Erau mai mult niște instrucțiuni (cu nr. 215) pentru Agie (poliție) în legătură cu cea mai veche meserie din lume și erau date de Comisia sănătății. Se încerca prevenirea unor situații nedorite de genul celei pățite de Lev Tolsoi – răspîndirea unor boli venerice și a sifilisului ( numit în document “sfrințeală”). Pentru asta “ femeile publice“ trebuiau atent supravegheate. După cum vedem nu a fost de ajuns. Printre victime, Lev Tolstoi – tînăr locotetent în armata pravoslavnică.

STELIAN TANASE

CITITI SI SERUITI

copyright www.stelian-tanase.ro

Spune-ți opinia, fă-te auzit!