BUCUREŞTI STRICT SECRET – MAHALAUA OBOR

Halele Oborului, ridicate de ucenicul marelui Le Corbusier, Horia Creangă, la marginea de oraş unde se ţinea în fiecare an Târgul Moşilor, la care se arăta poporului şi osul domnesc, îşi trăiesc ultimele zile. Aici au fost văzuţi Moby Dick, femeia cu barbă şi decapitaţi criminalii.

La Târgul Moşilor, care se ţinea în mai, de Ziua Morţilor, venea şi Vodă să fie cunoscut şi temut de popor. Voia să fie văzut de popor, pe vremea aceea nu exista radio, nu exista televiziune, Vodă trebuia să fie văzut de popor ca prezenţă fizică. Venea înconjurat de un mare alai, era o apariţie senzaţională, aceşti oameni de rând ştiau că exista un domnitor, dar nu-l văzuseră niciodată, nu ştiau cum arată şi ce putere are. Era aproape unicul prilej, cu excepţia sărbătorilor de Paşti, când puteau să-l vadă pe domn, iar domnitorii îşi construiseră în Obor un cort în care trăgeau întotdeauna cu mult fast şi un turn din lemn, din care, de exemplu, domnitorul Nicolae Mavrogheni privea la oameni.

La Târgul Moşilor era prilej pentru Vodă să bată negustorii necinstiţi la tălpi sau să-i pună la stâlpul infamiei, ca să poată fi văzuţi şi huliţi de toţi gură-cască ce-şi făceau de lucru la târg. Lumea îi vedea şi ştia pe cine să ocolească. Nu numai că se făceau de râs, dar putea să şi dea faliment.

Calea Moşilor, care lega centrul oraşului de Târgul de Afară, era odinioară o cale a suferinţei şi a vaietelor de moarte.Pe aici erau aduşi osândiţii care urmau să fie executaţi în faţa mulţimii la Târgul Moşilor. Toate execuţiile aveau loc aici, căci era un loc aglomerat, popular, iar domnitorul voia să dea execuţiilor un mai mare răsunet, pentru luare-aminte. Osândiţii erau aduşi cu nişte table de gât, unde le erau scrise sentinţele sau „Cine face ca mine ca mine să păţească!”. Bucureştenii se adunau de-o parte şi de alta, huiduiau sau plângeau de milă, dar de cele mai multe ori osândiţii erau plânşi, căci bucureşteanul e milos, venea să vadă spectacolul, dar îi era milă. Exista şi un obicei care spunea că tânără femeie îl ia de bărbat pe osândit putea să oprească execuţia.

Un Târg al Moşilor a prins şi scriitorul George Astaloş şi şi-a dorit din toată inima să plece acasă cu tigrul cel mare: „Una dintre distracţiile populare cele mai căutate era Roata Norocului, uriaşă, cu numere de la 1 la 300, nu era scump, era doi lei tragerea cu puşca, baraca era plină ochi cu obiecte de bucătărie, ligheane, scrumiere, ceainice, pe care puteai să le câştigi, dar marele clu era un tigru uriaş, de ipsos, un kitsch total, care domina baraca. Toata lumea visa să câştige tigrul!”.

Mahalaua Oborului începea la Calea Moşilor, îi trasează graniţele George Astaloş, până la Biserica Sfânta Treime şi Iulia Hasdeu, care era Oborul vechi, şi ducea până la Gara de Est.

Stelian Tănase, născut şi crescut în Obor, îşi aduce aminte de cum arăta acesta în anii 50: „Când eram mic, Oborul îşi păstra mult din datele lui de odinioară, de exemplu caii scopiţi de lipoveni, care se refugiaseră de la Teatrul Naţional şi-şi găsiseră refugiul la Obor. Aici erau şi celebrele saloane de dans, unde veneau tinerii la sfârşit de săptămână. Erau tineri de extracţie modestă, muncitori, soldaţi, tineri funcţionari, Oborul era plin de astfel de saloane, şi părinţii mei s-au cunoscut la un astfel de salon.” Despre lumea care se învârtea la Obor vorbeşte tot Stelian Tănase: „Foarte amestecată, foarte pitorească, un amestec de Orient şi Occident, de orăşeni şi ţărani, fiecare cu vorba lui, cu obiceiul lui, cu portul lui. Oborul şi negustorii lui au fost cea mai fierbinte parte a oraşului, mai mare tradiţie ca aici nu e şi comerţ mai viu nu se desfăşura nicăieri. De-a stânga şi de-a dreapta Căii Moşilor erau mii de prăvălii, era cea mai sigură adresă dacă voiai să cumperi ceva mai ieftin decât în marile magazine”.

Aici l-a dus bunicul lui Stelian Tănase să vadă monstrul, balena Moby Dick, aflată în mare turneu mondial la începutul anilor 60: „Cum de această atracţie a fost adusă dincoace de Cortina de Fier şi astăzi mă întreb. Era într-o iarnă grea, într-o duminică dimineaţa, am stat la coadă să vedem monstrul o dimineaţă întreagă, era o coadă uriaşă, de câteva sute de metri, cu oameni pe mai multe rânduri. Balena fusese tranşată, puteai să vezi capul, trupul, coada, erau întinse pe o uriaşă schelă orizontală. I se spunea –Moby Dick- după titlul celebrului roman al lui Melville, dar în acelaşi timp se pare că era cea mai mare balenă care fusese pescuită vreodata”.

Primăria Sectorului 2 a încercat să dărâme Halele Obor şi să ridice un mall atoatecuprinzător în locul lor, dar protestele pieţarilor şi gospodarilor din zonă au fost atât de furioase, poliţiştii au fost bătuţi şi înjunghiaţi, că punerea în faptă a hotărârii a fost deocamdată amânată. Poate nu în mult timp, târgul Oborului îşi va mai găsi locul dar în cărţile prăfuite de memorii şi istorie.

 

Spune-ți opinia, fă-te auzit!