CELLA DELAVRANCEA ÎN VIAȚA LUI NAE IONESCU

cela delavrancea 1Multe comentarii care mai de care după articolul meu despre povestea dintre Maruca Cantacuzino și Nae Ionescu.http://www.stelian-tanase.ro/o-pasiune-sinucigasa-maruca-cantacuzino-si-nae-ionescu/ Poveste arhicunoscută, birfită, zvonită, relatată în zeci de versiuni și ajunsă pînă la noi distorsionată. Unii au fost deranjați de portretul pe care i l-am făcut idolului lor Nae Ionescu („Rică Venturiano cu ifose metafizice)” etc. Alții , care nu îl au la lingurică, au fost încintați. Nu am scris anume nici ptr.unii nici ptr. alții. Am publicat o simplă fișă la romanul pe care îl scriu de vreo zece ani “Partida de vinătoare”, în care dezvoltnae ionescu 7 o tipologie a amorului în sferele inalte ale politicului. Amantlîcuri, curtezane, lideri încurcați cu dame de consumație, tot tacîmul. Înainte de a da tușa finală investighez povești reale de acest tip. Natura umană nu este nelimitată cum se crede. Cazurile se cam repetă, indiferent de epocă. Exact aceste elemente de repetiție mă interesează.

Azi redau altă fișă cu Nae Ionescu. De data asta amorul lui cu Cella Delavrancea(n.15 decembrie 1887). Maruca Cantacuzino a fost convinsă că Nae a părăsit-o pentru prietena ei Cella Delavrancea. Nu era adevărat. Histrionicul ei amant a lăsat-o pe mai vîrstnica și nevrotica prințesă pentru o femeie mai tînără și mai ofertantă – Lucia Popovici-Lupa. Odacela delavrancea 3tă l-am intrebat pe Petru Dumitru, (l-am întîlnit cînd a fost în țară) – de ce s-a despărțit de Henriette Yvonne Stahl? Mi-a dat o explicație simplă ”Aveam chef de carne tînără”. Cam asta trebuie să fi fost și povestea dintre Nae I. și Maruca C. ( mai bătrînă cu 13 ani, Cella era doar cu 3. ani, n. in 1887, Nae I in 1890).

maruca cantacuzinoNae Ionescu trăia din 1929 separat de soția sa Margareta cu care avea doi copii – nu a divorțat niciodată. Nu s-a intors la domiciliul conjugal ci și-a continuat existența aventuroasă sentimental cu d-ra LPL avînd pasager și alte legături. Noua slăbiciune a profesorului a indispus atît pe fosta soție, cît și pe sora sa, Antoaneta, măritată Panaitescu. Nu a fost o legătură de scurta durată, a ținut 5 ani din 1933 pina în 1938. A fost și o legătura afișată, Nae I. s-a arătat la diverse ocazii cu tînăra lui amantă. De ex la Balcic unde își petrecea vacanțele laolalaltă cu lumea bună bucureșteană. A impus-o și anturajului său de ucenici, redactori, amici, rude, colaboratori.

În 1938 Nae Ionescu a fost trimis cu legionari și simpatizanți legionari în lagărul de la regele carol IIMiercurea Ciuc, de Armand Călinescu la ordinele regelui Carol. Odată cu internarea în lagăr, povestea ajunge la final. Dacă e să ne luăm după amintirile soției și jurnalul cumnatului său, generalul Panaitescu, ( nu o simpatizau deloc pe LPL ) Nae I. a cerut să nu o mai găsească acasă cînd se întoarce la București. Cu toții au reclamat-o că se instalase în casa din Băneasa, că făcea cheltuieli neasăbuite, că dispar lucruri din casă, etc. Mizere bîrfe de familie, dar rezultatul a fost că legătura s-a rupt.

Intervine în acest scenariu gen Laclos, Cella Delavranea. Se cunoșteau de mult, din anii 20, cînd era măritată cu bacella delavranceancherul Aristide Blank cu care Nae Ionescu a avut un grav diferend într-o afacere cu mulți bani. AB l-a acuzat de fals și escrocherie. Cella Delavrancea fusese martorul și complicele legăturii lui cu Maruca, buna ei prietenă. Cit s-a aflat în lagăr, Cella Delavrancea a intervenit la regele Carol, la Armand Calinescu, la Malaxa, la Grigore Iunian, cerindu-le să fie eliberat. Era la acea dată cu măritată cu Filip Lahovar pe care il ținea la curent de demersurile ei ca și de aproapierea periculoasă de el. De tot hazul este scrisoarea unde ea îl informează că – “Nu fac nici o imprudență la scăldat și nu intru în apă decît cu profesorul….” !!! Profesorul era firește Nae Ionescu.

nae ionescu cellaCella Delavrancea era o femeie voluntară, energica, f mondenă. Nu lipsea de la nici o ocazie, (recepții, serate, concerte). Frecventa lumea care conta la București în anii 20-30. Lua un aer aristocrat și făcea caz de cercurile în care se învîrtea-higlife-u autohton. Era apropiată de regina Maria și era măritata cu un Lahovary (boieri închipuiți, Martha Bibescu era și ea o Lahovary, nume nou, de sec XlX)

Nu am am idee de ce s-a apropiat de Nae Ionescu, ” de ce a pus ochii pe el.” În relația dintre Nae I și Cella D. ea a avut inițiativa. L-a sedus pe Nae, care oricum era mereu în căutare de debușee feminine. Nu prea alegea. Să fi fost nae  ionescu 2prestigiul lui (cam sulfuros, dar real)!? Poate a atras-o instinctul. Era ceva în destinul lui care anunța un personaj tragic. Personajul lui avea ceva de actor. Fratele lui, Ionescu Ghibericon, chiar era actor, fapt care arată o vînă actoricească în familie. Nae I. era un star, un cap de afiș, o vedetă. Îi plăcea postura de actor în rol principal pe o scenă. Cella delavranceaScena lui, ii plăcea să creadă, era istoria – politica, jocul puterii. Avea un temperament dramatic. Nici Cella Delavrancea nu era departe. În fond era o artistă. Se vede asta și în scris și în pianistica ei.

In plus Nae Ioenscu începuse cu voluptate să joace rolul unui sacrificat, martir de ocazie, intr-o istorie bucureșteană mică, tîrîtă în marele virtej european. Un vîrtej care debutase in 1933 cu alegerea lui Hitler in Germania. De altfel Cella D. a avut simpatie ptr Germania, ptr. Hitler (vezi obs. ei de la festivalul de la Bayreuth din 1937 ). Era atrasă de cei puternici. Nae Ionescu aparținea dreptei, chiar extremei ei. Către acest pol înclina balanța la sfirșitul anilor 30. Părea hărăzit unei mari cariere, unui rol mare în România. Inchiderea în lagăr potența acest posibil traseu. Nu spusese Hitler in toamna 1938 regelui Carol că singurul în care are incredere in România este Codreanu!? Or, Nae I. devenise din sfetnicul regelui Carol, sfetnicul șefului Gărzii de fier, nae ionescu 3al lui Codreanu personal. Nae Ionescu era amestecat la vîrful Mișcării legionare, inspiratorul și mentorul ei. Cella Delavrancea văzuse în el omul puternic de mîine, salvatorul României, omul providențial. De el își lega și norocul ei. Făcea diverse calcule și în ele Nae Ionescu avea de jucat o mare rol. O atrăgea cred și aura lui de conspirator, de om secret, de ins al culiselor și tenebrelor. Lui Nae Ionescu îi și placea să ia acest aer.

Legătura amoroasă dintre cei doi amanți cam copți, extrem de interesanți, figuri de primplan ai inaltei societăți românești din anii 30, s-a înfiripat în 1938 în timpul primei detenții a lui Nae I în lagărul de la Miercurea Ciuc. nae ionescu 5După ce a dat o declarație publică de desolidarizare de mișcarea legionară ( a trimis mai tirziu) o scrisoare de ins cumințit, supus tronului, a fost eliberat și a revenit la București. Atmosfera noii idile Cella D. a incălzit-o scrisorile, telefoanele, vizitele, pachetele trimise in lagăr. Întretimp “cealaltă, LPL, a fost alungată cu concursul soției părăsite, care spera că Nae Ionescu va reveni acasă. Dar și al cumnatei ei Antoaneta general Panaitescu. Lucrurile au evoluat diferit pentru că se pregătea în culise Cella Delavancea, inteprinzătoare și hotărităsă pună mîna pe el.

Cella, deși nu a locuit în vila din Băneasa putea fi găsită în fiecare zi acolo. Unii care l-au cunoscut cred că ea a fost marea iubire a vieții lui sau măcar ultima. Alții, zic că a fost ceva, dar mai puțin pasional, unii chiar că a fost doar o amiciție spirituală zelea codreanudin partea lui, (slăbit de lagăr, singur, cu presentimentul morții ). Si de interes politic, de carieră din partea ei. Mai curind a fost o poveste de amor ca oricare a unor tomnateci. O dragoste tîrzie. În perspectiva timpului, știind cît de puțin mai avea de trăit Nae I. totul capătă o turnură dramatică. Ca și istoria Romaniei, a Europei care se clătina. Ocuparea Sudeților, acordul de la Munchen, tratatul Ribbentrop/Molotov, inceputul războiului. Pe plan intern alegerile din dec. 1937, dictatura regala, suspendarea Constituției, interzicerea partidelor, regimul de cenzură, asasinarea legionarilor din nov. 1938, asasinarea primului armand calinescu  5ministru Armand Călinescu, represaliile care au urmat.

Nae Ionescu a rămas liber puțin timp după eliberarea sa din 2 dec. 1938, pentru că a fost iar internat in lagărul de Miercurea Ciuc după cîteva luni. Nu se plingarmand calinescu 4e de regimul de detenție, are la dispoziție hrană buna, haine curate aduse de acasă, carți, liniște etc. Totuși este izolat, e frig, departe de ai săi. Reîntors după cîteva luni la București (iunie 1939) este reținut la domiciliu în vila lui din Băneasa cu jandarm la poartă. Pentru un bolnav de inimă, toate sunt emoții mari, chiar dacă abia îndeplinise 49 de ani.

În toate ocaziile o găsim pe Cella Delavrancea agitîndu-se, mereu in casă, sau prin audiențe, făcînd servicii, ținîndu-i de urît, pisînd pe toți în jur cu cereri. Se comporta gavrila marinescuca o soție quasioficială, agăsînd multă lume, iritind cunoscuții. Era suportată stoic de anturaj și rude. Desigur acest statut urma să dureze cît Cella Delavrancea se afla in inima lui Nae Ionescu. Sa spunem că atașamentul lui față de ea nu a părut să scadă nicio clipă în ultimele lui luni de viață. Serviciul secret al lui Moruzov, polițaii lui Gavrilă Marinescu au filat casa, au urmarit pe cei care intrau și ieseau, au ascultat convorbirile telefnice, i-au plasat informatori in jur. Știm azi ceas cu ceas ce s-a întimplat la vila din Băneasa, unde trona nu Nae I. ci Cella Delavrancea. Cind ea lipsea, ii mircea vuilcanescurămînea bustul ei făcut de Milița Pătrașcu.

Primul infarct il are la 13 august. Scapă cu viață, ar cei din jurul lui s-au speriat. Nelipsită, Cella Delavrancea, energică, e prezentă în rol de gazda. Primește medicii, rudele, colaboratorii. Odată pus pe picioare, își invită discipolii (in fiecare luni seara îi primește) la discuții filosofice. (Eliade, Vulcănescu, Băncilă, Noica etc.). E singura activitate pe care i-o mai permite sănătatea. Ca întotdeauna promite să se apuce de scris, să termine măcar unul din zecile de proiecte pe care le vînturase de-a lungul timpului. La 10 ianuarie, duminica, face un nou infarct. A mai supraviețuit doar 5 zile. Pe 15 martie, face un nou infarct și inima cedează. La 9,00 nae ionescu 4dimineața moare, cum noteaza agentul de Siguranță. Era singur cu sora medicală care îl îngrijea și care s-a grăbit să cheme familia, apropiații, și firește pe Cella Delavrancea.

Într-o scrisoara ea a relatat cum i-a inchis ochii lui Nae I. De aici incolo, Cella Delavrancea și-a incheiat partitura executată pe lîngă Nae Ionescu. Rudele defunctului – soția, fiul, sora, cumnatul – au indepărtat-o brutal chiar în ziua morții lui. În alungarea ei, frustările acumulate in ultimii ani au contat. I s-a interzis să vină la înmormîntare. Așa se explică absența ei de la cimitirul Bellu, absență despre care cei 2.000 prezenți s-au intrebat zadarnic.

STELIAN TĂNASE

 

Alătură-te discuției O singură opinie publicată până acum

  • Laura spune:

    Doua personalitati puternice. Ea a avut o mica implicare in viata lui, desi, spre mirarea mea si a multora, au avut perioade diferite in care abia daca puteai crede ca se intersecteaza intr-o oarecare masura. Probabil si din pricina faptului ca Cella Delavrancea a ajuns la o varsta destul de inaintata. Domeniile lor de activitate se intersectau, de asemenea. Aveau contact destul de des si asta le-a permis atractia.

Leave a Reply to Laura Cancel Reply