LA MUZEUL ȚĂRANULUI ROMAN miercuri 12 martie, 2014, la ora 18,00, in seria „București strict secret „are loc dezbaterea „Cum a murit Gherghiu-Dej – intrigi si complot.” Invitați Emil Berdeli, Adrian Niculescu, Miruna Munteanu, Andrei Muraru, Ovidiu Șimonca, Liviu Tofan, Toma Roman, jr, Dinu Zamfirescu. Moderator StelianTănase. Intrarea liberă. Partener media „Observator Cultural”
BONUS
19 martie 1965, ora 17,53 Gheorghe Gheorghiu Dej, din 1948 dictatorul Romaniei, moare în reşedinţa sa din bd. Aviatorilor. Pentru apropiaţii lui este un deznodămînt asteptat. Boala fatală s-a declanşat cu puţine luni în urmă. Au fost chemaţi cei mai buni medici din ţară să-şi spună cuvîntul. S-a făcut o încercare cu medici aduşi de la Paris. Acelaşi verdict – prea tîrziu. Era vorba de un cancer galopant. a dat naştere la nenumărate speculaţii. Mulţi au văzut în această moarte subită mîna Moscovei. Kremlin-ul căuta un înlocuitor pentru Dej ca să scape de un vasal 
indisciplinat. Intrigile înlocuirii lui Hruşciov cu Brejnev (octombrie 1964) îi ţinuse pe sovietici ocupaţi. În ianuarie, Dej participase la Varşovia la o întrunire cu şefii statelor comuniste din Europa. S-a spus că fusese iradiat iar cancerul lui galopant îşi avea aici cauza. Altă versiune susţine că iradierea lui Dej a început mai devreme. O piatră misterioasă primită cadou care se afla pe biroul lui Dej, era o bucată de uraniu. Era expus cîteva ore pe zi iradierii. Mai mulţi colaboratori ai lui Dej au murit de cancer in perioada următoare. E o coincidenţă? 
De observat că alţii, deşi îl vizitau zilnic, nu au avut de suferit. O altă versiune susţine că boala fatală s-a declanşat mai devreme cu un an, dar cei rămaşi fideli Moscovei din anturajul lui nu au luat măsurile necesare pentru a-l îngriji. Mai mult, au fost chemaţi doctori sovietici, care i-au administrat un tratament inadecvat. Cine era cel care conducea din umbră acest complot? Ceauşescu! Departe de a fi un lider naţionalist, Ceauşescu ar fi fost vîndut Moscovei. El fusese şcolit la sfîrșitul anilor 40 la Academia Militară Frunze. Întors în ţară a fost făcut general, şi, sub protecţia Kremlinului, a avansat rapid în ierarhia de partid.
În 1955 era numit secretar al PMR, omul nr. 2 în partid. Această – ni se spune – ascensiune fulgurantă nu se putea face decît cu sprijin sovietic. Scenariul spune că în 1989, Ceauşescu a fost deborît de Moscova, tocmai pentru că şi-ar fi 
trădat angajamentele faţă de Kremlin, începînd cu discursul din Piaţa Palatului ţinut după invadarea Cehoslovaciei, cînd a criticat vehement acţiunea Armatei Roşii. De atunci, ar fi preferat sprijinul occidental şi al lumii a treia, în detrimentul Kremlinului… Dar toată povestea a fi început în martie 1965 la moartea lui Dej, cînd Moscova l-a susţinut pe Ceauşescu să preia puterea.
2.
În vreme ce populaţia se hrănea cu zvonuri şi temeri, în culise, se disputa succesiunea lui Dej. Cine erau actorii dramei? Gheorghe Apostol, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Draghici, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Nicolae Ceaușescu. Intrigile s-au declanşat dinainte să moară Dej. Familia a fost repede scoasă din joc chiar de aceia care pînă atunci probaseră a fi slugile cele mai umile ale clanului Dej. Mai ales cu preferata lui Dej, Lica, mai cunoscută pentru traiul ei costisitor, plăcereile luxului, amanţii, apariţiile în filme. Deşi nu avea pic 
de talent, presa o ridica în slăvi. A circulat atunci o vorba de duh, Lica Gheorghiu e “tare-n tată.” A trebuit sa fie urgent chemată în ţară ca să asiste la funeralii.
Membrii Biroului Politic, s-au lansat într-un joc periculos, cel al desemnării noului şef suprem. Candidatura lui Bodnăraş nu a intrat în discuţie. Era prea legat de serviciile secrete sovietice. Mai mult, Hruşciov făcuse presiuni să-l impună în locul lui Dej. Pentru a rezolva problema succesiunii, Dej îl l-a chemat la el pe Ion Gheorghe M
aurer, omul lui de încredere, ca să îi ceară să prea şefia. Maurer, ca avocat, pledase în multe procese în anii 30, apărînd comunişti. Maurer a refuzat oferta. Motivele lui : 1/ nu era de origine română şi populația nu l-ar fi acceptat. 2/ Nu era muncitor şi nu l-ar accepta partidul. Adevăratul motiv, n-a vrut să ia răspunderea unei conduceri care se anunţa nesigură. 1/ România era la nici un an de la “Declaraţia din Aprilie”, cînd Dej&Co îşi afirmaseră independenţa faţă de Moscova. 2/ În octombrie 1964, Hruşciov fusese înlocuit cu Brejnev. Era de aşteptat că acesta va încerca să impună la Bucureşti un fidel. Maurer avea 62 de ani. Un lider tînăr ar fi fost mai potrivit. Mai ales dacă ar fi fost sub influenţa sa, a lui Maurer. Dar cine să fie acesta. Apostol, Ceauşescu sau Drăghici ? Toţi erau cu o generaţie mai tineri decît baronii lui Dej, doftaniştii, clandestinii din anii 30…
3.
Apostol era favoritul lui Dej. Ca semn de maximă încredere, în 1954, îi cedase postul de şef al partidului, Dej reţinînd pentru el şefia Guvernului. Moscova ceruse ca aceste două poziţii să fie deţinute de persoane diferite. În martie 1965, pe patul de moarte, Gheorghiu Dej, invită membrii Biroului Politic. Fiecăruia îi cere să îl desemneze pe Gheorghe Apostol ca urmaş al său la funcţia supremă. Toţi sunt de acord. Nicolae 
Ceaușescu și Alexandru Draghici, temutul ministru de interne cu care era aliat, au spus, însă, că anunţul acestei alegeri trebuie să fie făcut după funeralii. Ceilalți au acceptat, crezînd că este o pură formalitate, devreme ce erau înţeleşi asupra persoanei. De fapt, cei doi pregăteau o lovitură de teatru şu voiau să cîştige timp.
Ceauşescu dorea şefia. Era secretar al Partidului de 10 ani şi cunoştea toate cadrele partidului. El îi selectase la toate nivelurile şefii, îi numise în posturile pe care le ocupau. El răspundea de sectoarele cheie ale puterii, armata, securitatea, justiția, miliţia. Era cunoscut ca un dur și un fanatic ideolgic. Era tenace şi extrem de ambiţios. Cînd era clar la ce deznodămînt va duce boala lui Dej, el a cerut membrilor Biroului Politic să nu îi mai facă vizite lui Dej acasă. Pretextul a fost că bolnavul era prea obosit şi vizitele îi fac rău. Cu această manevră l-a izolat pe Dej de rivali. La fel procedase Stalin cînd s-a declanşat boala lui Lenin. Singurul care îl mai putea vizita – Ceauşescu nu îl putea opri – era Maurer.
Ceauşeşcu a action
at rapid. Scopul lui era să îşi găseasca partizani şi să anuleze ultima vointa politica a lui Dej. S-a asigurat întîi de fidelitatea lui Drăghici, complicele lui. Al doilea atras în complot a fost Chivu Stoica căruia i-a promis că va rămîne preşedinte al Consiliului de Stat. Cu trei voturi deja, Ceaușescu l-a atras pe Maurer, căruia i-a promis că va rămîne prim-minstru. Bodnăraş şi-a dat seama cum înclină balanţa şi s-a raliat taberei pro-Ceauşescu. Așa a preluat Ceaușescu puterea.
STELIAN TANASE