CORESPONDENŢĂ DIN ITALIA
Preşedintele consiliului de miniştri Mario s-a întors victorios în ţară. A reuşit să impună Germaniei condiţii, care, doar în urmă cu o săptămână, păreau imposibile. Poziţia guvernului Monti s-a întărit în raport cu forţele politice care îi cântau prohodul (Lega Nord şi Il Popolo della Liberta, condus de Berlusconi). Aceste partide politice au fost puternic sancţionate pe parcursul alegerilor locale parţiale care au avut loc acum câteva săptămâni. Practic, în regiunile şi localităţile unde au avut noi alegeri, reprezentanţii celor două partide nu au câştigat aproape nimic. Au reuşit să câştige primării doar în localităţi mici. Pentru Berlusconi, Umberto Bossi sau Roberto Maroni, o înfrângerea a lui Monti ar fi însemnat o gură de aer în campania electorală. Discursul acestora în zilele premergătoare summit-ului au fost de o demagogie cruntă cerând ieşirea din zona euro şi reintroducerea lirei (Berlusconi) sau creare unei zone economice comune cu Germania ( Maroni). Din declaraţiile acestor lideri populişti şi xenofobi, apărute imediat după încheierea summit-ului european, pare că succesul le aparţine. Dacă nu l-ar fi presat pe Monti acesta nu ar fi avut atitudinea care i-a permis să o înfrângă pe Merkel.
Din această perspectivă va fi interesant să vedem care va fi atitudinea partidelor în parlament la momentul introducerii de către guvern a reformelor care privesc: piaţa forţei de muncă, IMU (taxa pe case), riforma sistemului de pensii, creşterea costurilor cu poliţele de asigurare, creşterea sau nu a TVA-ului. Fotografia prezentată provine din acest spaţiu al ideilor, al dreptei italiene care se agită împotriva guvernului Monti uitând că, acum câteva luni, guvernul Berlusconi aruncase ţara într-o criză fără precedent. Ironia este clară: Italia este în finală! Aşa italienii au la ce să se gândească!”