Asa zisa ‘”revoluție fiscală” are drept scop nu doar să acopere distanța dintre promisiunile electorale abradacadabrante făcute de Dragnea&Co și bugetul real. Sintagma este imprumutată de la stinga ideologică radicală. Ea vede in orice face o „revoluție”, inclusiv un caca. PSD a triumfat in decembrie 2016. Ajuns la putere a constatat că buzunarele statului nu sunt suficient de pline pentru a acoperi uriașele cheltuieli prevăzute – în vorbe – în campanie. Să spunem – este un program populist, politic, și aventurist, economic.
Pe lingă promisiunile economice nemăsurate – mărirea salariilor și a pensiilor, scăderea impozitelor etc – staff-ul PSD a ținut în paralel un discurs patriotard, chiar nationalist – atipic pentru stînga. Lucrurile nu s-au oprit aici – ca pandant, ni s-a servit și o porție de discurs anticapitalist ca pe vremea lui Ceaușescu. Au fost luate la țintă companiile multinationale, băncile, investitorii străini, Bruxelles-ul etc.
Am fost oarecum nedumerit . La vîrful PSD nu se află o mînă de sindicaliști, de proletari industriali, de intelectuali famelici. Dimpotrivă. Aș întreba cîți milionari în euro sunt în CexN al PSD și dacă aceștia și-au facut averile din afaceri cu statul? Dar în aparatul de partid PSD cîți bani se învirt? Care sunt veniturile medii ale celor din PSD ? Nu mă refer la sărăcime, pensionari, țărani, semianalfabeți, la cei fără meserie, la cei care nu plătesc oricum impozite și cotizații la partid. Nici la lumpeni proletari ori la cei de la periferia orașelor care se incolonează disciplinați în ziua de vot si se duc la urne să voteze PSD. Ei sunt cei care votează dintr-un reflex condiționat PSD pentru că le dă cîte ceva și îi menține în situația de asistați. Pîine fără muncă! altfel spus.
Între electoratul PSD, sărac, și tovarășii din ierarhia superioară și medie de partid – oameni bogați – s-a căscat o prăpastie. La vîrf găsim o minoritate formată din oligarhi. Jos, majoritatea – găsim sărăcie și analfabetism. Un element se depărtează de celălalt. Primul îi servește acum celui de al doilea acest discurs anticapitalist. Il manipulează, ca sa il jegmănească de voturi. De aici vine acest nou spirit anticapitalist și furia antioccidentală. E un discurs care merge la inima capului de locuitor. Cine e de vină că îi merge rău!? Nu liderii PSD – i se spune în nota de subsol. Nu raptul din avuția națională coordonat de Dragnea&Co. De vină este investitorul străin care face profit. E de vină că nu e filantrop, ci capitalist. E de vină că îl pune la muncă și nu îi face pomeni – ca PSD.
Mă întreb ca prostul de ce nu i se interzice capitalistului străin să vină în România dacă tot exploatează poporul muncitor? Așa s-a procedat în 1948. Voci stîngiste de acest tip se aud tot mai frecvent în PSD. Aceste voci exprimă destul de exact baza partidului. Nu ar regreta să ne întoarcem la regimul comunist. Tovarășii așteaptă încrezători ziua cea mare, cind se vor revansa pentru infringerea suferita in noaptea de 21/22 decembrie 1989. Sunt cu ochii ațintiți tot spre Moscova, ca si atunci…
STELIAN TANASE
CITESTE SI DA MAI DEPARTE
Copyright DESKREPORT