bleriotLa 25 iulie 1909 Louis Blériot (n 1 iulie 1872) a traversat primul Canalul Mînecii de la Calais la Dover la bordul avionului său „Blériot XI”. Cursa a durat 38 minutes, cu o viteză de 75 km/h. Cîteva săptămîni mai tîrziu marele aviator este invitat la Bucureşti să facă o demonstraţie.

Bucureştiul nu a văzut niciodată atîţia oameni adunaţi laolaltă, cîţi au venit la Băneasa,la mitingul aviatic patronat de regele Carol. Nu stiau dacă să-şi creadă ochilor sau nu. Minunea tehnicii, zborul cu „avioplanul”, s-a petrecut cu mari emoţii şi suspecte amînăr în octombrie 1909. S-au estimat atunci 40.000 de oameni, plătitori de bilet, care au călcat gazonul proaspăt al hipodromului pentru a participa la mondenitatea bleriot 5tehnico-ştiinţifică nemaivăzută la Bucureşti, zborul cu „avioplanul” executat de celebrul aviator francez Louis Bleriot. El făcuse deja senzaţie în lumea întreagă, cind a traversat Canalul Mânecii. A plecat de la Calais şi a aterizat în Anglia, icnasaind premiul ziarului „Daily Mirror” – 25.000 de lire.

Din momentul în care se anunţă sosirea la Bucureşti a lui Bleriot, hotelurile nu mai fac faţă cererilor, sunt introduse trenuri suplimentare, se fac reduceri pe căile ferate, elevii şi funcţionarii publici capătă zi liberă pe 14 octombrie, chiar tribunalele funcţionează cu program redus şi în decurs de o jumătate de oră, o oră sunt judecate sau amânate peste o sută de procese. La Înalta Curte de Casaţiune nu se deliberează decât 20 de minute. Chiar negustorii şi proprietarii de restaurante cer de la Prefectură permisiunea ca în după-amiaza zilei de 14 octombrie să-şi închidă stabilimentele. Cel care se face vinovat de bucuria mulţimilor este prinţul George Valentin Bibescu, preşedintele Automobil Clubului Român, care îşi dorise ca Bleriot să zboare la Bucureşti. Prinţul era bîntuit, am putea spune, bleriot 4încă de la începutul secolului 20 de ideea de a aduce una dintre cele mai mari invenţii ale omenirii la noi în ţară. Dorea cu tot dinadinsul să creeze o organizaţie care să susţină mişcarea aeronautică din ţară, s-a asociat cu Eugeniu Asachi şi a creat Aeroclubul României, a cumpărat un dirijabil cu care efectuase cîteva ascensiuni, dar i se părea prea puţin, si s-a decis sa-l invite pe Bleriot pentru o demonstrație la Bucureşti.

Bleriot a acceptat invitaţia contra a 80.000 de lei. Negocierile cu impresarii lui s-au purtat la Budapesta, după semnarea contractului o problemă rămăsese însă nerezolvată. Trebuia ales locul unde va avea loc. Bucureşti nu avea terenuri amenajate pentru zbor. Bibescu s-a gîndit la hipodromul de la Băneasa. Trebuia însă convins Alexandru Marghiloman care făcuse eforturi deosebite pentru a-l amenaja. Marghiloman a prevăzut că mulţimea va distruge gazonul, dar a acceptat.

bleriotbanner00003Pentru a ajunge la Bucureşti, Bleriot a trebuit să contramandeze o audienţă la împăratul Franz Josef. In Gara de Nord a fost întâmpinat, ca peste tot în Europa, ca un semizeu. Ţine o conferinţă la Ateneul Român despre aventura sa deasupra Canalului Mânecii la care participarea pentru lumea bună a Bucureştilor a fost o chestiune de onoare. a povestit în detaliu. Ca anecdota- pe malul englez este întâmpinat de un poliţist care i-a dat o amendă pentru aterizare pe pământ englez şi pentru că avea un aparat pe care poliţistul nu-l avea în registrul lui.

A doua zi, pe 14 octombrie, urma să aibă loc zborul mult aşteptat. Atmosfera zilei celei mari. Aproape toate străzile erau blocate, o masă enormă de oameni se îndrepta spre hipodrom, 5.000 de locuri fuseseră vândute la tribună şi restul la peluză şi in jur. Arterele de acces sunt păzite de poliţie, jandarmi, chiar şi militari au fost scoşi din cazărmi. Autorităţile au stabilit preţuri fixe pentru cupeuri, trăsuri şi tramcare. Ce s-a întâmplat miercuri, 14 octombrie, la ora 2.00, când era programată demonstraţia aviatică? Nimic, pentru că, în momentul în care mecanicii au scos avionul din hangar să-l pună în mişcare, motorul şi elicea s-au rupt. Închipuiţi-vă o mulţimea de 40.000 de 0051 - Carmen Sylva - portret batranaoameni care au plătit să vadă ceva şi nu primesc ce vor. Din loja regală, regina Elisabeta coboară curioasă să vadă ce s-a întamplat. Salvator pentru Bleriot, căci mulţimea începuse să-l vadă ca pe un şarlatan, dar după ce regina vorbeşte cu el e văzut ca o victimă. Unii au tras concluzia că a fost vorba de un sabotaj al reţelei de spionaj germane. Mitigula aviatic s-a amina. Lumea aplecata dezamagită. În numai câteva zile, o elice şi un motor nou au sosit în Gara de Nord. Totul în cel mai mare secret, fusese doar vehiculată ideea sabotajului.

bleriot 8Demonstraţia aviatică este anunţată pentru duminică la prînz. Pe hipodrom s-au adunat şi mai mulţi oameni decât prima dată. Momentul adevărului sosise. La ora 3.00, emoţia, vacarmul, tensiunea au atins maximul. Bleriot a urcat in avioplan, cum se numea la vremea respectivă. Pe hipodrom se face o linişte cumplită. Elicea se învirte, începe să ruleze, se înalţă spre Bucureştii Noi, apoi face viraj şi se întoarce în faţa tribunei oficiale. Entuziasmul e de nedescris, pălăriile zboară în aer, din tribuna oficială sar prinţul moştenitor Ferdinand, prinţul Bibescu, primul-ministru şi coboară să-l felicite pe Bleriot pe pistă. La ora 4.00 are loc al doilea zbor, Bleriot se ridică la peste 70 de metri înălţime până aproape nu se mai vede, iar la ora 5.00, la al treilea zbor, avionul dispare câteva minute în înaltul cerului. Cind se întoarce, Bleriot reuşeste o aterizare la punct fix, chiar în faţa tribunei oficiale.

S-a deschis un noua era. http://www.stelian-tanase.ro/bucuresti-strict-secret-bleriot-la-bucuresti/

STEALIAN TANASE

CITITI SI SERUITI

Copyright www stelian-tanase.ro

Spune-ți opinia, fă-te auzit!