NAE IONESCU ȘI MARUCA, PRINȚESĂ CANTACUZINO

maruca cantacuzino  1Să facem cunoștință cu eroii poveștii.

1. MARUCA CANTACUZINO ( Maria Rosetti-Tescanu ) și doi bărbați – 2. Nae Ionescu 3. George Enescu. Maruca Cantacuzino (n. 1878 – 1969) a aparținut unei vechi familii boiereșt. S-a măritat cind avea 18 ani cu Mihai Cantacuzino, fiul Nababului, cel mai bogat om din România. A fost apropiată de regina Maria. Nu a a avut un mariaj fericit. Drama cuplului s-a produs cînd Maruca a descoperit ca soțul o inșela cu propria ei soră, Nellie. A cerut divorțul, dar s-au împăcat. Soțul ei a murit la scurt timp dupa acest episod într-un accident de automobil, in 1928. Maruca a fost mama lui Bîzu Cantacuzino, celebru pilot de aviație și playboy, și a unei fete Alice. Maruca era o femeie frumosă, înaltă subțire, brună, o apariție spectaculoasă și o natură nevrotică. Seratele ei se aveau koc în luxosul palat de pe Calea Victoriei și se desfășurau in jurul lui Enescu care bucuros dădea recitaluri pentru lumea buna bucureșteană. Incă din acei ani cei doi erau amanți.

maruca cantacuzino 32. NAE IONESCU (n 1890 – d. 1940) filosof, pedagog şi logician român – cu 13 ani mai tînăr decît Maruca Cantacuzino. Mai avea un doi frați și o soră. Pe 25 noiembrie 1915 s-a căsătorit cu Elena Margareta Fotino. Pleacă în 1916 in Germania să își continue studiile. A fost închis in lagărul de prizonieri de la Celle-Schloss, Hanovra, pînă în 1917 august. Întors la București în 1919 face carieră de universitar și gazetar. Are destule cuceriri feminine la activ… Conduce ” Vremea”, adunînd în jurul tinere talente, atrase de personalitatea lui sulfuroasă. Era un personaj controversat, influent mai ales printre studenți.

enescu  43. GEORGE ENESCU ( 1881-1955) apropiat de Maruca Cantacuzino. S-au cunoscut incă dinainte de primul război mondial. }n casele ei de la București, Sinaia și Tescani a cintat frecvent la seratele muzicale date de ea.

In iunie 1930 Nae Ionescu se separă de soție fără să divorțeze vreodată. Au avut doi băieți, n 1917,1918, în Germania, unul din ei mort pe front în Rusia în al doilea război. Tot în iunie 1930 a inceput legătura amoroasă cu Maruca Cantacuzino pe care o vizitează în palatul de pe Calea Victoriei. Legătura devine repede cunoscută. La București nimic nu rămîne secret. E întîi un zvon, apoi birfă, apoi nu mai e un secret pentru nimeni. Nici Nae Ionescu nu se ferea, nu venea pe ascuns, se afla adesea în salonul ei plin de musafiri, ca amant oficial. Totul se petrecea sub ochii ingăduitori ai lui Enescu, firește, amantul părăsit. Se povestesc multe scene de către cei inițiați în secrete lor. Adevărul este greu de descifrat azi. Iată una – Într-o seară George Enescu aflat Sinaia se întoarce la vila Luminiș unde locuia cu prințesa și o găsește în dormitor cu Nae Ionescu. Nae Ionescu are o replică asasină – Ieși afară stîrpitură! Enescu s-a executat.

nae ionescu 7Nae Ionescu frecventa palatul Cantacuzino și pentru patul prințesei, dar mai întîi de toate ca să fie văzut. Era o chestiune de statut. Poza într-un indiferent la ierarhii sociale și la recunoașteri. Voia să pară deasupra acestor vanități vulgare. Voia să treacă drept un dezabuzat, distant și lua o mină diabolică. Ii plăcea să terifieze…A păcălit pe mulți, dovadă – legenda lui a rămas pînă azi. Dar aș sublinia mai curînd latura lui cabotină, perversă, megalomană. Era un manipulator tipic și un cinic. Interesele lui bănești au fost foarte mari. Îi plăceau luxul și confortul. Pentru a-și acoperi pretențiile a intrat in diverse combinații dubioase. Un ex. a semnat o poliță în fals maruca cantacuzino 3acoperită de bancherul Aristide Blank.( fostul soț al Cellei Delavrancea). Se îmbrăca f. cochet, elegant, chiar pretențios. A fost reprezentantul IG Farben Industrie în România și a negociat o afacere de f multe milioane cu vagoane de oțel pentru industriașul Malaxa. Era o poziție care nu se potrivește cu veleitățile lui de filosof și ortodoxist sustras contingentului. A șofat mașini luxoase (a avut un Mercedes și apoi Maybach). A locuit lîngă Arcul de triumf apoi și-a construit o vilă la Băneasa. A avut una și la Balcic. Aici și-a cumpărat un cutter cu care naviga în văzul tuturor ca să impresioneze. A dorit să-și probeze astfel ascendența, dar nu de ordin filosofic, ci mai curînd sportiv și financiar, dar și de mare cuceritor, căci îl însoțea o frumusețe cu o generație mai tinără decît el, Elena Popovici-Lupa (cum scrie Mircea Vulcănescu). Au urmat altele.

nae ionescu 6Pers0najul indiferent pe care îl afișa în societate era o făcătură, o imagine pe care a impus-o chiar el. O mască. Nae Ionescu a fost dimpotrivă, f. interesat să se găsească undeva deasupra societății, adulat, un semizeu. Acest model a rămas în vigoare pînă azi, are încă imitatori printre intelectuali. Cu studenții și ucenicii lui Nae Ionescu i-a mers mai ușor. Era de ajuns să tacă, să îi privească cu ochii lui verzi, pe sub sprîncenele stufoase, să ia o mină diabolică, să debiteze sofisme…Cu lumea românească a fost însă mult mai complicat, lume veche, cu școala Bizanțului și a Fanarului. Lume care a văzut multe și a îngropat multi ambițioși și impostori. În acest joc Nae Ionescu a pierdut pariul. A fost un personaj de extracție caragialiană, un Rică Venturiano cu ifose metafizice. A fost un farseur care a jucat însă la cacialma pe mize foarte mari. A fost și un om al disprețului. Nu a scris nimic memorabil, nu a fost un creator, a fost o natură sterilă. Nu a fost omul bibliotecilor sau chiliei de mănăstire cum pretindea și poate i-ar fi plăcut să fie. Avea ceva puternic lumesc, era pofticios și excitabil. A fost prizonierul efemerului, al bîrfei bucureștene de cafenea și redacții, omul zilei și al ultimei știri. Mai curînd gazetar decît filosof, era un Nae și un Ionescu. Nu a fost omul singurătății, al recluziunii, al meditației metafizice, cum lăsa să se înțeleagă. A fost omul vieții, al sîngelui și al cărnii, al banilor, al faimei, al politicii și al puterii.

maruca cantacuzinoPentru el Maruca Cantacuziono a fost un trofeu, pradă de soi a unui vînător ambițios. S-a folosit de ea pentru prestigiu personal. Aventura lor a făcut să se vorbească de el ca de un amant cu mari cuceriri, dar și ca de un ins cu capacități volitive și de caracter excepționale. În fond ce a fascinat la el!? Memorialiștii nu ne-au lămurit pentru că mulți au fost discipolii lui, fără judecată critică proprie, fără distanță. Cu Maruca nu a făcut de fapt decit sa profite de nevroza unei femei marcată de moartea soțului ei. Nae Ionescu era mai tînăr cu 13 ani. În palatul nababului Cantacuzino venea să se frece de o lume f. exclusivistă, așa zisa boierie românească, în care un Enescu de ex. era tolerat pentru abilitățile de muzician și celebritatea sa europeană. Nae Ionescu a avut același statut. Snobismul lui social a funcționat aici, ca și plăcerea de a fi inițiat, de a avea acces în cercuri ale elitei timpului. Ispita asta l-a dus și în anturajul regelui Carol ( alt manipulator, de anvergură mai mare însă ) care l-a citit repede. S-a folnae  ionescu 2osit de serviciile lui și apoi s-a debarasat de el fără scrupule. Nae Ionescu a fost implicat în conspirația care a dus la restaurația din iunie 1930. Alungarea lui de la Palat l-a durut și jignit f tare în amorul propriu pentru restul vieții. Izgonirea lui de către regele Carol a fost un episod care l-a marcat. Ii plăcuse mult să pozeze în “omul regelui”, în play-maker-ul Palatului. Ca să își ia revanșa s-a amestecat printre legionari, cu aceeași ambiție de a le fi sfetnic și i-a îndemnat să îl conteste pe rege.

nae ionescu 4De aici a ieșit zvonul că în martie 1940 cînd a murit subit la puțin timp dupa ce se întorsese din lagărul de la Miercurea Ciuc, că la mijloc ar fi mîna regelui. S-a spus că a fost un asasinat instrumentat de Mihai Moruzov, șeful SSI, care îl fila și îi asculta convorbirile telefonice. Sunt sceptic. Am citit dosarele SSI cu interceptările telefonice și imprejurarea morții lui. Ideea asasinatului, desi sună bine pentru aura lui de conspirator, este totuși falsă. Asta a convenit mai ales adversarilor lui Carol, dar e un simplu scenariu. Adevărul este că Nae Ionescu a făcut infarct în vila sa de la Băneasa, ( ocupată ulterior de generalul Antonescu, clădirea există și azi).

Nu cred că Nae Ionescu a iubit-o pe prințesă. Maruca Cantacuzino în schimb l-a iubit cu pasiune. Cind a părăsit-o ( 5 iulie 1933) a căzut într-o gravă depresie și și-a dat foc. A supraviețuit insă ca prin miracol și a zăcut multă vreme. Vestea tentativei de sinucidere și a manierei extrem de violente de a-și lua viața a făcut înconjurul Bucureștilor spre gloria amantului firește resemnat cu o altă femeie. Maruca și-a revenit abia după doi ani, prin 1935. În tot acest timp Enescu i-a fost alături. În 1937 cei doi s-au căsătorit, una din domnișorele de onoare fiind… Cella Delavrancea! Au părăsit țara in 1939, au revenit, s-au întors pentru mai mult timp după război. Au părăsi Romania definitiv, in 1946. Sunt îngropați în cimitirul Pere Lachaise din Paris, unul lîngă altul. (fișă de roman – Partida da vinatoare)

STELIAN TĂNASE

 

Spune-ți opinia, fă-te auzit!