O PASIUNE SINUCIGAȘĂ – MARUCA CANTACUZINO ȘI NAE IONESCU

By 10 august 2013Lifestyle

maruca cantacuzinoSă facem cunoștință cu eroii poveștii. 1. Maruca Cantacuzino ( Maria Rosetti-Tescanu ) și doi bărbați – 2. Nae Ionescu 3. George Enescu. Maruca Cantacuzino (n. 1878 – 1969) a aparținut unei vechi familii boiereșt. S-a măritat cind avea 18 ani cu Mihai Cantacuzino, fiul Nababului, cel mai bogat om din România. A fost aproapiată de regina Maria. Nu a a avut un mariaj fericit. Drama cuplului s-a produs cînd Maruca a descoperit ca soțul o inșela cu propria ei soră, Nellie. A cerut divorțul, dar s-au impăcat. Soțul ei a murit la scurt timp dupa acest episod într-un accident de automobil, in 1928. Maruca a fost mama lui Bizu Cantacuzino, celebru pilot de aviație și playboy, și a unei fete Alice. Maruca era o femeie frumosă, înaltă subtire, brună, o apariție spectaculoasă și o natură nevrotică. Seratele ei se aveau koc în luxosul palat de pe Calea Victoriei și se desfășurau in jurul lui Enescu care bucuros dădea recitaluri pentru lumea buna bucuresteană. Incă din acei ani cei doi erau amanți.

enescu  42. Nae Ionescu (n 1890 – d. 1940) filosof, pedagog şi logician român – cu 13 ani mai tinăr decit Maruca Cantacuzino. Mai avea un doi frati si o sora. Pe 25 noiembrie 1915 s-a căsătorit cu Elena Margareta Fotino. Pleacă în 1916 in Germania să își continue studiile. A fost inchis in lagărul de prizonieri de la Celle-Schloss, Hanovra, pina in 1917 august. Intors la București în 1919 face carieră de universitar și gazetar. Are destule cuceriri feminine la activ… Conduce Vremea, adunînd în jurul tinere talente, atrase de personalitatea lui sulfuroasă. Era un personaj controversat, influent mai ales printre studenți.

3. George Enescu ( 1881-1955) apropiat de Maruca Cantacuzino. S-au cunoscut incă dinainte de primul război mondial. In casele ei de la București, Sinaia și Tescani cinta frecvent la seratele muzicale date de ea.

nae  ionescu 2In iunie 1930 Nae Ionescu se separă de soție fără să divorțeze vreodată. Au avut doi baieti, n 1917,1918, in Germania, unul din ei mort pe front în Rusia in al doilea razboi. Tot in iunie 1930 a inceput legătura amoroasă cu Maruca Cantacuzino pe care o vizitează în palatul de pe Calea Victoriei. Legătura devine repede cunoscută. La București nimic nu rămîne secret. E întîi un zvon, apoi birfă, apoi nu mai e un secret pentru nimeni. Nici Nae Ionescu nu se ferea, nu venea pe ascuns, se afla adesea in salonul ei plin de musafiri, ca amant oficial. Totul se petrecea sub ochii ingăduitori ai lui Enescu, firește, amantul părăsit. Se povestesc multe scene de către cei inițiați în secrete lor. Adevărul este greu de descifrat azi. Iată una – Intr-o seară George Enescu aflat Sinaia, se întoarce la vila Luminiș unde locuia cu prințesa, și o găsește în dormitor cu Nae Ionescu. Nae Ionescu are o replică asasină – Ieși afară stîrpitură! Enescu s-a executat.

maruca cantacuzino  1Nae Ionescu frecventa palatul Cantacuzino și pentru patul prințesei, dar mai întîi ca să fie văzut. Era o chestiune de statut. Poza într-un indiferent la ierarhii sociale și la recunoașteri. Voia să pară deasupra acestor vanități vulgare. Voia să treacă drept un dezabuzat, distant, și lua o mină diabolică. Ii plăcea să terifieze…A păcălit pe mulți, dovadă – legenda lui a rămas pînă azi. Dar aș sublinia mai curînd latura lui cabotină, perversă, megalomană. Era un manipulator tipic. Era un cinic. Interesele lui bănești au fost foarte mari. Îi plăceau luxul și confortul. Pentru a-și acoperi pretențiile a intrat in diverse combinații dubioase. Un ex. a semnat o poliță în fals acoperită de bancherul Aristide Blank.( fostul soț al Cellei Delavrancea). Se imbrăca f. cochet, elegant, chiar pretențios. A fost reprezentantul IG Farben Industrie în România și a negociat o afacere de f multe milioane cu vagoane de oțel pentru industriașul Malaxa. Era o poziție care nu se potrivește cu veleitățile lui de filosof și ortodoxist sustras contingentului. A maruca cantacuzino 3șofat mașini luxoase (a avut un Mercedes si apoi Maybach). Și-a construit întîi o vilă pe strada Porumbacu, apoi alta la Băneasa. A avut una și la Balcic. Aici și-a cumpărat un cutter cu care naviga în văzul tuturor ca să impresioneze. A dorit să și probeze astfel ascendența, dar nu de ordin filosofic, ci mai curînd sportiv și financiar, ca și de mare cuceritor, căci îl însoțea o frumusețe cu o generație mai tinără decît el, Elena Popovici-Lupa (cum scrie Mircea Vulcănescu). Au urmat altele.

Pers0najul indiferent pe care îl afișa în societate era o făcătură, o imagine pe care a impus-o abil chiar el. O mască. Nae Ionescu a fost dimpotrivă, f.interesat să se găsească undeva deasupra societății, adulat, un semizeu. Cu studenții i-a mers mai ușor. Era de ajuns să tacă, să îi privească cu ochii lui verzi, pe sub sprîncenele stufoase, să ia o mină diabolică, să debiteze sofisme…Cu lumea românească a fost însă mult mai complicat. Și in acest joc a pierdut pariul. Într-un fel fost un Rică Venturiano cu ifose metafizice, un farseur care a jucat insă pe mize foarte mari. A fost și un om al dispretului. Nu a scris nimic memorabil, nu a fost un creator, a fost o natură sterilă. Nu a fost omul bibliotecilor sau chiliei de mănăstire. Nu a fost nae ionescu cellaomul singur[tății, al recluziunii, al meditației metafizice, cum lăsa să se înțeleagă. A fost omul vieții, al sîngelui și al cărnii, al banilor, al faimei, al politicii și puterii.

Pentru el Maruca Cantacuziono a fost un trofeu, pradă de soi a unui vinător ambițios. S-a folosit de ea pentru prestigiu personal. A făcut să se vorbeasca de el ca de un amant cu mari cuceriri, dar și un ins cu capacități volitive și de caracter excepționale. În fond ce a fascinat la el!? Memorialiștii nu ne-au lămurit pentru că mulți au fost discipolii lui, fără judecată proprie. Cu Maruca – nu a facut de fapt decit sa profite de nevroza unei femei marcată de moartea soțului ei. Nae Ionescu era mai tînăr cu 13 ani. În palatul nababului Cantacuzino venea să se frece de o lume f. exclusivistă, așa zisa boierie românească, în care un Enescu de ex. era tolerat pentru abilitățile de muzician și celebritatea sa, dar totuși cela delavrancea 3un tolerat. Nae Ionescu a avut același statut. Snobismul lui social a funcționat aici, ca și plăcerea de a fi inițiat, de a avea acces în cercuri ale elitei timpului. Ispita asta l-a dus și în anturajul regelui Carol ( alt manipulator, de anvergură mai mare însă ) care l-a citit repede. S-a folosit de serviciile lui și apoi s-a debarasat de el deși Nae Ionescu fusese implicat în conspirația care a dus la restaurația din iunie 1930. A încasat rău izgonirea lui de către Carol. Ii plăcuse mult să pozeze în „omul regelui”, în play-maker-ul Palatului. Ca să își ia revanșa s-a amestecat printre legionari, cu aceeași ambiție de a le fi sfetnic și i-a îndemnat să îl conteste și să îl atace pe rege.

enescu  3De aici a ieșit zvonul că în martie 1940 cînd a murit subit la puțin timp dupa ce se întorsese din lagărul de la Miercurea Ciuc, că la mijloc ar fi mîna regelui. S-a spus că a fost un asasinat instrumentat de Mihai Moruzov, șeful SSI, care îl fila și îi asculta convorbirile telefonice. Sunt sceptic. Am citit dosarele SSI cu interceptările telefonice și imprejurarea morții lui. Ideea asasinatului, desi sună bine pentru aura lui de filosof și conspirator, este falsă. A convenit mai ales adversarilor lui Carol, dar e un simplu scenariu. Nae Ionescu a făcut infarct în vila sa de la Băneasa, ( ocupată ulterior de generalul Antonescu, clădirea există și azi). De funeralii s-a ocupat Cella Delavrancea ultima lui pasiune a cărei bust tăiat cred de Milița Pătrașcu, se găsea pe pianul adus in casă special pentru ea. Nae Ionescu nu era deloc meloman. Sub acest aspect și seratele de la Maruca Cantacuzino il lăsau rece. Nu și anturajul, nu și stăpîna casei.

Nae Ionescu nu cred s-o fi iubit pe prințesă. Maruca Cantacuzino în schimb l-a iubit cu pasiune. Cind a părăsit-o ( 5 iulie 1933) a căzut într-o gravă depresie și și-a dat foc. A supraviețuit insă ca prin miracol și a zăcut multă vreme. Vestea tentativei de sinucidere și a manierei extrem de violente de a-și lua viața a făcut inconjurul Bucureștilor spre gloria amantului firește resemnat cu o altă femeie. Maruca și-a revenit abia după doi ani, prin 1935. În tot acest timp Enescu i-a fost alături. În 1937 cei doi s-au căsătorit, una din domnișorele de onoare fiind… Cella Delavrancea! Au părăsit țara in 1939, s-au întors după război și au părăsit-o din nou, definitiv, in 1946. Sunt îngropați in cimitirul Pere Lachaise din Paris, unul lingă altul. (fișă de roman – Partida da vinatoare)
STELIAN TĂNASE

Alătură-te discuției 5 opinii publicate

  • alex spune:

    In privinta lui Nae Ionescu v-as recomanda o documentare mai serioasa. Ifose metafizice??? Ha, ha, ha. Poate ca ar fi util sa cititi memoriile lui M. Eliade.

    • Stelian Tănase spune:

      Imi pare ptr complexul dvs de superioritea. Am citi acele memorii si multe altele. Va pun la dispozitie daca doriti dosarul Nae Ioenscu de la SSI, facut de Moruzov. Numai bine!

Spune-ți opinia, fă-te auzit!