PARISUL SUB ȘOCUL TERORII

By 8 ianuarie 2015Jurnal de bord

charlie 2Ce s-a întîmplat ieri la Paris la sediul Charlie Hebdo nu este un simplu atentat terorist. Ne-am obișnuit cu răul, de demența unora, cu asasinii ideologici, cu gangsterii camuflați în militanți politici. Există un milion de motive să recurgi la violență. Splendoarea naturii umane însă constă în a-și reprima/a contracara instinctele ucigașe, animale, pentru a conviețui în ciuda diferențelor economice, religioase, etnice, rasiale. Agențiile de presă transmit din păcate aproape zilnic știri despre atentate comise in toată lumea. Se pun bombe în diverse clădiri, se trage în civili, etc. Viața omului pare că nu mai prețuieste nimic. Atentatul în acest război generalizat împotriva celorlalți este un mijloc sinistru de a-i elimina pe cei diferiți de tine sub diferite pretexte.

Ieri Franța a fost lovită în inima ei ieri – spiritul ei. Acel spirit – amintesc – care a contribuit esențial la civilizarea Europei și a lumii. Care charliene-a învățat ce este libertatea. Și a românilor și a României printre altele. Terorismul fundamentalist a încercat ieri să întoarcă timpul înapoi și să conteste libertăți fundamentale cucerite întîi la Paris, în Franța – cea a cuvîntului, a gîndirii, a expresiei necenzurate. Fără astea nu există nimic pe lumea asta. Ca om care am fost cenzurat și nu odată știu destul de exact ce înseamnă să trăiești cu căluș la gură. Asta vor teroriștii care au deschis focul în redacția Charlie Hebdo. Ca lumea să tacă, să nu mai vorbească, să nu mai exprime îndoieli, să nu conteste, etc. A fost o tentativă de a pedepsi ce este esențial pentru lumea modernă – libertatea. A fost un act de barbarie inimaginabil și unul de o lașitate pe măsură, un act în totul intolerabil. A fost pe lîngă o barbarie și un act total inutil care mă umple de oroare.

charlie 1Mă gîndesc că dintre meserii jurnalismul este cel mai periculos. De unde frumusețea fără egal a acestei meserii pe care o practic și eu ca atîția alții. Sunt pretutindeni oameni obișnuiți care mor la datorie undeva în lume, secerați de gloanțe, loviți de o bombe, decapitați. Cîțiva dintre ei au pierit ieri la datorie apărînd dreptul dvs de a fi liberi, de a fi informați, de nu fi cenzurați și îngrădiți, agresați, dreptul tuturor de a nu cădea victimele violenței, de a nu plăti cu viața pentru convingerile lor. Este o luptă pe viață și moarte între pistol și pix. Cîștigătorul este departe de a fi cunoscut.

Să ne solidarizăm cu victimele. Să ne alăturăm numele cu curaj împotriva violenței. Să apărăm pe cei care mai cred în libertate și spirit. Omagiul meu Franței. Semnați aici în semn de solidaritate.

STELIAN TĂNASE

 

Spune-ți opinia, fă-te auzit!