PIȚIPOANCA NU E TREANCA-FLEANCA

By 19 iunie 2017Graffiti

143…isi vede de interesul ei și parvine. Bucata aia de carne numită folcloric pițipoancă ( putem să îi zicem boarfă, parașută, curviștină, gagicuță, pussy, etc) începe insă modest – într-o antecameră făcînd cafele pentru un patron. Un șef, afacerist, bancher, ministru, ambasador, general, senator, ce-o fi. Important e să fie marcant pe undeva. Ca să aibă cum să îi ridice pițipoancei standardul, nivelul, statutul. Iși zice asistentă, secretară etc. dar este ce știm cu toții. Dovadă, în episodul doi o găsești negreșit răsturnată pe o canapea cu șeful împărțind același destin ingrat. Nasol moment, mișto colivă. Întîmplarea, în urma denunțului unei invidioase (amanta părăsită) ajunge la gazetă. Firește nevasta bagă divorț. Bref, pițipoanca se trezește peste noapte nevasta respectivului. Durează pînă cînd se încurcă cu șoferul și se ajunge iar la scandal și divorț. Așa e ea, lipsită de noroc ca toate fetele bune. Năravul nu are dezvăț și ei îi place tăvăleala.

Dar alte pițipoance nu sunt atît de norocoase. Prepară vagoane de cafele și tot nu rezolvă nimic. Trec dînd din guriță, de la unul la altul și nu se aleg cu ceva. Bietele, trag mult la rame ca să le iasă de o garsonieră, o poșetuță mai acătării, un taioraș elegant și chiar de un concediu într-o insulă grecească all inclusive, într-un peisaj romantic, pe nisipul fierbinte al sudului. Sau – de ce nu – la Paris pe Sena să facă shopping, nu la buchiniști cum v-ați imaginat dvs. Unele își schimbă năravul și moravul și chiar se cumințesc. Dar numai după ce ajung întreținute de lux. Atunci pretențiile se schimbă, afișează mari aere de cucoană pusă la ștaif și scoasă din cutie prin hoteluri 5 stele, pe la recepții, reuniuni mondene, prin restaurante elitiste. Pe aici își plimbă pițipoanca rimelul, șuvițele, silicoanele. Pe naivi îi mai prostește cumva, dar unii s-au prins cum a fost confecționat șarmul ei kitsch. Cu pelicanol, bandă adezivă, sclipici.

Pfiu ce mai țăcane din toacele alea de 12 cm, ce decolteuri pînă la buric afișează, ce buze umflate cu botox, ce gene false !!! A desfigurat-o un chirurg, dar ea e mîndră de noua ei înfățișare care a transformat o negricioasă din Colentina într-o blondă scandinavă cu năsucul fin, cosițe blonde, feciorelnice. Asta da viață, plină de neprevăzut.

Pițipocanca e simpatică de felul ei, trebuie să rîdă ușor dacă vrea să facă cît de cît carieră. Bărbaților le place asta, să fii veselă, fată OK, ușurică. Să rîzi prompt la glumele lor nesărate. O pițipoancă tristă, morocănoasă, posacă este de neimaginat. Cum una urîțică nu ai cum să vezi. Trebuie să fie subțire, cu talia sus, poponețul așișderea, cu țîțele la vedere, IMG_8451să împungă aerul cu sfîrcurile. Dacă pălăvrăgește puțin într-o limbă străină, fericita poate să treacă drept curvă de lux, spioancă sau escortă care însoțește barosanii. Adică o clasă mai sus decît pițipoanca. La stadiul ăsta ajung puține și durează și mai puțin, pentru că timpul dragilor trece fff repede.

Treapta cea mai de sus la care poate aspira o ex-pițipoancă este „femeia de carieră”, cînd reușește in viață printr-un mariaj bun și un divorț și mai bun. Sunt și alte mijloace (nu le pomenesc din pudoare, oricum se cunosc). Ajunge să conducă propria ei afacere sau se cațără în politică. O vezi in Parlament sau chiar în Guvern. Tehnic inseamnă să se strecoare într-un post bun. Cind devine șefă într-o ierarhie, excafegeoaica, felaționista, dama de consumație deghizată, camuflată, cu deprinderi cameleonice, se preface într-o ființă fantastică, jumătate iepure schiop. Dar nu e fericită cum s-ar părea – motivul, trebuie să aibă grijă singură de ea și să răzbească, adică să dea din coate alături cu bărbații. Totuși pițipoanca indiferent de vîrstă caută un patron care s-o răsfețe, să îi facă mendrele. Are mereu nevoie de un patron s-o protejeze.

Așa că tot mai bine e să rămîi toată viața simplă pițipoancă așa cum era în vremea fericită cînd era sufletul petrecerilor. Fata bună din popor, cu strungăreață. Parcă tot la cafele cu ibricul, cu ceștile, cu lingurița de zahăr era mai bine. Un zîmbet, o acadea, un vino-n-coa, o canapea – viata era mai simplă. Tot pițipoancă să fii pe lume asta.

STELIAN TĂNASE
CITITI SI SERUITI

Copyrght www.stelian-tanase.ro

Spune-ți opinia, fă-te auzit!