POPEASCA ARE PARISUL LA PICIOARE

By 10 mai 2017Graffiti

elvira popescu 4Preumblindu-mă la ultima mea ședere la Paris, avînd un ceas liber, într-un sejur extrem de ocupat, am identificat teatrul Elvirei Popescu. M-am învîrtit in jurul lui și am luat fotografii. Teatrul acesta are istoria lui. A fost întîi un manej, apoi, sediul spectacolelor unui iluzionist, circ etc. În 1938 cineva a fost ucis chiar in fața teatrului de o umbrelă smulsă de vînt…Locul are magia lui. Transmite insă în totul amintirea lăsată de cea care i-a dat numele păstrat pînă azi. Elvira Popescu – o actrițăelivira popescu de mai succes și o femeie frumoasă înainte de orice. Am găsit teatrul închis pentru reparații, restaurare, zugrăveli, cu un termen modern ” pentru a i se da un refresh”. Parcul din jur abia ieșit din iarna, pustietatea locului – nu amintea deloc de animația, aplauzele, fervoara de altă dată. Iată povestea Elvirei Popescu și a senzaționalei ei cariere la Paris.

Nimic nu anunța splendida carieră făcută de Elvira Popescu pe scenele pariziene. Născută la București în 1894, la 10 Mai. (din cochetărie declara 1896) . Provenea dintr-o familie burgheză bucureșteană. A devenit actriță din adolescență, societară a Teatrului Național. Frumoasă, inaltă, carnală, avea temperament înainte de orice. S-a măritat cu un coleg, actor Aurel elvira popescu 5Athanasescu, (n.1890-m.1965), a făcut un copil cu el, Tatiana. A apărut în cîteva roluri încă înainte de primul război mondial. A fost remarcată pentru talentul ei foarte repede. A avut admirația regelui Ferdinand. Cariera ei începuse bine, dar cine să bănuiască ce traiectorie cu totul specială va lua!?

În 1923 norocul îi surîde cînd este invitată la Paris de un dramaturg de succes Louis Verneuil să înlocuiască o actriță în distribuția unei premiere (Verișoara din Varșovia). Acceptă, ia trenul Orient Expres, în cîteva zile invață rolul, participă la ultimele repetiții și la 22 decembrie 1923 apare în spectacolul de premieră cu accentul ei imposibil de româncă. Nu a fost o cădere cum se astepta toată lumea, a fost un triumf. E debutul unei lungi serii de succese care va dura neîntrerupt pină în anii 60 ai secolului trecut. Cînd te gîndești că adesea succesul în teatru ține doar o stagiune!

elvira popescu  3A fost un fenomen. La Popesco a fost de neegalat în genul ei – teatrul de bulevard. Autorii și patronii de trupe teatrale s-au înghesuit să îi ceară să apară în premierele lor, să accepte roluri, etc. Dacă o ai pe Popeasca pe scenă, sala se umple! a fost regula epocii. Publicul s-a înghesuit neobosit să o vadă cum joacă și să o aclame. Era o adevarată apariție. Domina scena, avea un har de a stîrni rîsul de la prima replică. Și mai tîrziu cînd farmecul tinereții i-a dispărut juca rolul de grande dame cu același succes neegalat.

elvira popescu la DeauvilleA apărut alături de toate numele mari ale scenei pariziene. A apărut și în filme, (peste 30 ) cu actori și regizori de valoare. Dar viața ei a fost teatrul. A fost aclamată de critică și de public, considerată regina teatrului bulevardier. A jucat în comedii, în piese pline cu incurcături, quiproquo-uri, cu replici hazoase, cu situații imposibile. Un gen după care parizienii se înebuneau în epocă. Cred că și azi, dar nu mai au o La Popesco. Ciudat, care jucase la București mai mult în drame.

Firește a fost o femeie comentată, admirată, bîrfită. Viața ei privata a cunoscut elvira popescu 11destule zigzaguri. Atrăgea atenția instantaneu. Dramele nu au ocolit-0. A ajuns la Paris proaspăt divorțată de al doilea ei soț ( politicianul liberal Ion Manolescu-Strunga care va muri la închisoarea Sighet la 19 aprilie 1951 ). La Paris Elvira Popescu trăiește o poveste de amor de 13 ani cu cel care o invitase – Colin-Barbie du Bocage, care semna piesele cu pseudonimul Louis Verneuil – omul providențial al vieții ei. Acesta îi scrie repetat piese, roluri de succes. Devin și parteneri de afaceri, conducînd împreună un teatru. Totuși cei doi se despart, în 1936. Louis Verneuil, a avut elvira popescu  7 un destin tragic. In 1940 s-a refugiat in SUA. După război s-a întors in Franta. În 1952 (la 59 de ani, n. 1893) s-a sinucis tăindu-și venele. Unii au comentat ca nu își găsea locul în lumea artistică postbelică, și încă suferea de pe urma despărțirii de Elvira Popescu, cea care îi purtase atît noroc și o iubise. Puțin probabil dupa atîția ani, dar gestul lui radical – indiferent de explicații – rămîne. Un gest care a îndoliat scelivira popescu 1ena franceză.

Elvira Popescu s-a căsătorit in 1937 cu un aristocrat bogat, contele de Foy. De pe urma lui rămîne văduvă, moștenind o mare avere. Printre bunuri se afla și o moșie cu un castel la Mezy, unde Elvira Popescu invita prietenii, dădea recepții, primea lumea bună a Parisului. Aici a trăit pînă la sfirșitul zilelor ei. S-a stins în 1993 la 11 decembrie, avea 99 de ani.

STELIAN TANASE

CITIȚI ȘI ȘERUITI

copyright www.stelian-tanase.ro

FOTO Elvira Popescu și Louis Verneuil.

 

Spune-ți opinia, fă-te auzit!