RESTURILE ZIDULUI

By 15 septembrie 2017Graffiti

IMG_1410Cind am inceput să judec – in adolescență – lucrurile mai abstracte care nu țineau direct de existența mea cotidiană la Bariera Vergului, Zidul de la Berlin, ridicat la ordinul lui Hrusciov in august 1961, s-a constituit, nu știu cum, intr-o obsesie. L-am visat de mii de ori, m-am imaginat escaladîndu-l și scăpînd în Occident. Etc. După 1989 am iesit prima data in Occidentul visat dar m-am intors de fiecare, crezind că locul meu e la Bucuresti, asta cu diverse argumente prostesti. Nu aș spune azi că nu-mi pare rău, dar așa a fost să fie. Regretele nu-și au rostul.
Am ajuns la Berlin prima dată anul acesta la sfîrșitul lui august. Firește, m-am repezit să văd resturile Zidului. Berlinezii le exploatează bine, au transformat tentativele eșuate de trecere în vest a curajosilor și dramele petrecute la Zid într-o IMG_1061afacere pentru turiști naivi ca mine. Cinism ? Nu! Capitalism în toată regula. Aici banii primează, iar simbolurile istorice îi înmulțesc.

Prin oraș la diferite intersecții se văd bucați din zid – fie ca au fost acolo și au rămas ca o amintire, fie au fost mutate în piete, la intersectii etc. Poți vizita și un muzeu al Zidului, un centru memorial, dar si CheckPoint Charlie unde era o poartă de trecere si unde au fost schimbați spioni, disidenti, indezirabili între URSS și SUA. Poți merge cu folos la marginea Berlinului unde se termină Zidul și unde – pe o lungime de 1,6 km – artisti din toata lumea au acoperit in 2009 betoanele cu IMG_1073graffiti. Nu am fost prea impresionat de imaginatia lor. Dupa zece ani elanul eliberator mai dispăruse. Venise și tăvălugul capitalismului, costurile unificarii Germaniei platită din greu din buzunar de fiecare neamț. Cîntatul din chitară din acel nov. 1989 s-a transformat în îngrijorare. Nu toți au avut de cistigat din regăsirea libertății. Mai ales est-germanii -nemti de categoria a doua- au avut de tras. Lucrătorii, cei de virsta a treia etc. Ei s-au trezit marginalizați, cînd nu chiar excluși. Ei nu privesc cu simpatie rămășițele Zidului.

Am fost să văd acest rest de Zid. Mă așteaptam să găsesc o sărbătoare, ceva înfloritor, bucurie și exuberanță, nu știu de ce. Am capul plin de prejudecăți. Așa aveam eu în minte acel inceput de noiembrie IMG_10841989 cind conu Alecu Paleologu m-a sunat pe la 5 dimineața să imi spună că auzise la Europa liberă ceva incredibil – Zidul nu mai există ! Mi-am imaginat brusc populația est-germană entuziastă, trecînd dincolo. Dar sărbatoarea aceea, în vara anului 2017, se terminase demult.

Am găsit in schimb la Zid o atmosferă destul de mohorită. Și vremea era cam rece, bătea și putin vînt. Dar nu ” of changes” din hitul Scorpions. Am întilnit la Zid puțini berlinezi. Ei au devenit în acesti i 27 de ani scursi cam indiferenți la marele simbol. Erau mulți străini și nu prea. Fără grabă, familii cu copii, tineri care fotografiau totul – mai ales perechile, ca să aiba o amintire pe care s-o arate nepoților cîndva.
Asta a fost experiența mea la cea a mai rămas din Zidul de la Berlin în acea seară cind am vrut să verific dacă ce îmi imaginasem în adolescență era exact. Da și nu!

STELIAN TĂNASE

CITEȘTE ȘI DĂ MAI DEPARTE!

Copyright www.stelian-tanase.ro

Alătură-te discuției 2 opinii publicate

  • Günter spune:

    http://fotoinundumberlin.blogspot.de/2016/
    Daca navigați pe acest site,ceva mai în profunzime, veți descoperii, un Berlin care sigur nu va dezamăgește.
    Cu deosebit respect.

  • Eugen Vasiliu spune:

    E un moment astral ! Acum a inceput reconstructia zidului, de data asta de pe partea cealalta, din meschine motive economice. Cei care-l construiesc ignora insa un lucru. Zidul e blestemat.: Celor care il construiesc li se surpa terenul sub picioare, deoarece bunastarea sminteste valorile.
    Si in final, dupa ani si ani, il vor darima tot ei,ca sa se salveze, trecind pe terenul solid al austeritatii axiologice. Regret ca n-o sa mai apuc acel moment……

Spune-ți opinia, fă-te auzit!