De atitudinea parlamentarilor din judeșul Alba, unde se află Rosia Montana, depind multe. Sigur votează cum le cere „centrul”.Ce lobby fac ei!? Guvernul s-a angajat pe o cale care duce la realizarea preiectului GCRM al extragerii aurului cu cianuri. Obs. că după ce Guvernul a trimis la Parlament poiectul de lege, miniștri, deputați, senatori au devenit peste noapte adeptii proieclui Roșia Montana. Oameni care fie erau pină de curind împotrivă, sau care nu se pronunțaseră. M-am întrebat in Muntii Apuseni ce se întimplă, cine și in ce direcție face jocurile? Parlamentarii din județul Alba ce cred sunt pro sau contra. Cine sunt ei!? Am cules citeva date ptr dvs. Poate ar fi bine să le scrieți și să le cereți opinia, dar să exprimați în același timp opinia dvs.
In judetul Alba unde se afla Rosia Montana exista 5 deputati, si 2 senetori. La Camera Deputatilor 2 PNL, cite un PSD, PPDD, PDL. La Senat 1 PNL si
1 PDL. Iată ta numele lor 1. Călin Potor ( PNL), 2 Dan Coriolan (PNL), 3. Clement Negut (PDL), 4. Cornel Comsa( PPDD), 5.Ioan Darzu (PSD). La Senat 1. Teodor Atanasiu (PNL) si 2. Alexandru Peres (PDL).
1. CATALIN POTOR este un fost PDL, din care s-a retras in 2010 august, cind a anunțat că trece la PSD. A trecut la la PNL care i-a garantat un loc in Cameră.
2. DAN CORIOLAN SIMEDRU (n 1962), inginer, absolvet la Institului Politehnic Cluj, deputat PNL. A mai fost deputat in anii 1997-2004, 2 mandate. In 2008 -2012 a fost prefect al județului Alba. Între 2004-2008 a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Alba. A revenit in Parlament.cu USL. S-a remarcat in aceasta primăvara cînd a votat moțiunea de cenzuta simplă a PDL, impotriva guvernului Ponta.’ intitulată “Companiile de stat în guvernarea USL – management privat sau cumetrie de partid”.
3.CLEMENT NEGUT ,La 1 sptembire 2013 a anunțat că părăsește PDL și trece la Mișcarea Populară. CN a mai demisionat din PDL în 2011 apoi s-a razgindt și s-a întors în PDL tot in 2011. Este ptr a doua oară deputat. Si-a cîștigat noul mandat (colegiul 2 Blaj Sebes) prin redistribuire.
4. CORNEL COMȘA, deputat PPDD, ( n 1977 la Alba Iulia). In 1999 a absolvit Facultatea de Studii Europene – sectia știinte politice, Cluj. E la primul mandat. Între 2002 si 2006 a fost consilierul Principelui Radu. Expreședinte al efemerului partid „Noua Democratie”, condus din umbra de Marian Enache, consilierul lui Ion Iliescu.
5. IOAN DÂRZU(n 1967 Garbova Alba) 1 deputat PSD. A declarat ca e de acord cu demararea proiectului Rosia Montana. Exdirector Albalact, Presedinte CA Prefera Foods. Medic veterinar, studii la Cluj. Preşedintele PSD Alba.
Directorul Albalact Ioan Dîrzu, totodată preşedintele PSD Alba
SENAT
1. TEODOR ATANASIU senator PNL. ( n. 1962, Cugir). Facultatea de Mecanică, (TCM), Institutului Politehnic din Cluj-Napoca (1982-1987 ). Fost ministru al apărării 2004-6. Citez „Voi vota ptr actualul proiect propus de Guvern. Pentru noi, problema locurilor de muncă în Munţii Apuseni este una foarte acută. Avem nevoie de orice fel de investiţii, de crearea oricăror locuri de muncă. Bineînţeles că ne interesează şi protectia mediului şi protejarea patrimoniului istoric şi cultural şi de aceea vrem ca acest proiect să fie unul corect, bine pus în parctică şi bine urmărit de către autorităţile statului român.”
2 ALEXANDRU PERES (n 1952Bistrita Nasaud ), senator PDL. Este la al cincilea mandat de parlamentar (din 1996). Inginer agronom. A terminat Institutul agronomic la Cluj-Napoca. Ce spune despre proiectul Roșia Montana? Citez „Nu mai este nevoie să demonstrăm cât de importantă a devenit pentru o ţară ruinată aproape de criza prelungită, o investiţie care să aducă Gratis statului român circa 100 tone aur. Datorită ultimelor modificări negociate din contractul de concesiune, Roşia Montană Gold Corporation va transfera cu titlu gratuit statului o cotă parte de 5,68% şi astfel România va deţine 25% din afacere. Totodată, redevenţa plătită de investitor va creşte de la 4% la 6%, adică va fi cea mai mare pe plan mondial. Astfel, din cele 300 tone aur şi 1600 tone argint preconizate să fie extrase, ţara noastră se va alege cu circa 75 tone aur partea sa, plus circa 24 – 25 tone redevenţa cuvenită. Cantitatea de aur va dubla practic în următorii cinci ani rezerva existentă la Banca Naţională. O bogăţie picată din cer,