tita cristescu  1Tita Cristescu a fost o demimondenă, întreţinută de cîţiva bărbaţi bogaţi. Era considerată la mijlocul anilor 30 una dintre cele mai frumoase femei din Bucureşti. A încercat vreme de trei ani o carieră de actriţă la Berlin, fără succes. In 1929-30 a jucat la teatrul Regina Maria în două piese, roluri secundare. Un detaliu – tatăl ei era Gheorghe Cristescu Plăpumaru, fostul șef al Partidului Comunist din România. De Crăciun, 1935, este găsită în apartamentul ei din bd. Brătianu nr.34 otrăvită cu cianură. Gheorghe Cristescu tita cristescu 3face plîngere la poliţie, acuzînd de crimă pe inginerul Liviu Ciulei. Ciulei,( mare francmason, atlet nr 33, apropiat de Jean Pangal) antreprenor bogat, era amantul Titei Cristescu de mai mulţi ani. Tatăl ei, Gheorghe Cristescu întreţinea foarte bune relaţii cu Ciulei. Tita Cristescu a fost înmormîntată la Bellu, fără slujbă religioasă.

La mormînt o fanfară a intonat Internaţionala. Cristescu ţine pe timpul intonării pumnul ridicat, salutul proletar din epocă. Tita Cristescu era membră a minusculului Partid Socialist Unitar, unde lider era Cristescu tatăl. Aici conducea secţia de femei. În timpul procesului a iesit la iveală postura ambiguă a lui Gh.Cristescu. Şi el şi ginerele său, avocatul Ionescu-Gregorian, soţul celeilalte fiice, abuzau de inginerul Ciulei, care le vărsa, la cerere, dar si cu titlul personal, generos, sume importante de bani, cadouri etc. Fiica sa de asemenea îşi ajuta familia din in fata caseicadourile pe care le primeade la amant. A lăsat la moartea ei prematură, avea 28 de ani, o avere evaluată între 3-5 milioane lei, sumă foarte mare, plus blănuri și bijuterii, apartamentul din bd Bratianu (azi Magheru) în care locuia primit de asemenea cadou de la Ciulei. Tatăl, închidea ochii, şi nu se interesa de provenienţa tita cristescu 15banilor. O cunoştea de altfel. Şi Cristescu avea o situaţie materială confortabilă. Avea cîteva afaceri, în principal un restaurant pe bd. Carol, frecventat de lume bună, dar mai ales de simpatizanţi de stînga, avocaţi, jurnalişti, militanţi socialişti. Inginerul Ciulei venea des aici. Bineînţeles nici Siguranţa nu lipsea, mereu avidă de informaţii de la sursă.

Pamfil Seicaru într-un editorial în Curentul (13 ianuarie 1936) scria “ Un om muncitor, un negustor sprinten la socoteli, plin de iniţiativă şi harnic în intreprinderi, Gheorghe Cristescu ştia să nu confunde slăbiciunile lui ideologice cu realităţile strict economice. Avea un atelier tita crostescude plăpumărie şi-l conducea cu multă pricepere, şi nu avea nici un viciu ; mai rar om aşezat, cu un simţ al onoarei de familist ca Ghiţă Cristescu…. Ghiţă Cristescu era în felul lui de a trăi un paşnic burghez…Era un negustor cu slăbiciuni pentru frazeologia revoluţionară….Să fii revoltat împotriva ordinei capitaliste să visezi dărîmarea unei rînduieli sociale, şi să nu te izbească situaţia propriei tale copile !…Nu am înţeles cu ce a rimat “Internaţionala“, acest imn al revoltei proletare cîntat la înmormîntarea unei fete frumoase care tita cristescu 9a beneficiat din plin de tot ce poate rînduiala capitalistă : lux, răsfăţ, lipsa de muncă, zeitate la templul iubirii ? … Ce poate avea comun socialismul cu o dramă de iubire capitalistă ?…De ce acest spectacol de publicitate ? …Nu ştiu dacă în această întîmplare nu se amestecă şi un macabru cabotinism ? “ Universul din 11 ianuarie 1936 nota printre ipotezele luate în calcul de anchetatori : ‘Tita Cristescu femeie frumoasă şi cu relaţii în lumea bună, putea fi atrasă în vreo organizaţie de spionaj”. Ziarul nota că femeia cheltuia prea mult…

tita cristescu  16Afacerea a stîrnit un uriaş interes în epocă. A fost cel mai mare, mai mediatizat, scandal de moravuri din perioada interbelică. Presa s-a ocupat vreme de un an de detaliile crimei şi de proces, a scotocit viețile celor doi amanți – Tita Cristescu și Liviu Ciulei (tatăl marelui regizor). Lumea era curioasa să afle detalii, tirajele au crescut peste noapte. Toată lumea vorbea în oraș numai despre acest proces. A fost sinucidere sau o crimă? Opinia s-a împărțit în două tabere. 1. Susținătorii inginerului Ciulei, îl considerau victima unei mașinații, si 2. cei ai Titei Cristescu, care o considerau pe ea victima a unui om influent, mai în vîrstă, care datorită averii sale exploata o naivă, tînăra și frumoasă femeie.

tita cristescu  15Gh.Cristescu s-a constituit parte civilă, acuzîndu-l pe inginerul Ciulei de uciderea fiicei sale, cerînd despăgubiri de mtita cristescu  6ulte milioane de lei. A transformat tragedia fiicei sale intr-o afacere. După un proces lung, urmărit pe larg de presă, Tribunalul l-a achitat pe Liviu Ciulei din lipsă de dovezi. Unii au protestat împotriva justiției care ii apără pe burghezi, pe cei cu bani. Alții au aplaudat. Zece ani mai tîrziu, după război, servitoarea din casă a mărturisit că ea a otrăvit-o pe stăpînă ei, Tita Cristescu. Liviu Ciulei era așadar nevinovat. Mobilul fusese jaful. Servitoarea subtilizase în timp lucruri de valoare, bijuterii și se temea că va fi tita cristescu 12descoperită. Cînd s-a descoperit crima, ea nu se găsea in apartament, ci plecase de Ajun, acasă, în Ardeal.

Despre apariţia lui Cristescu la proces Constantin Argetoianu a notat : “In mai 1921 s-a sfîrşit şi rolul lui, şi lumea n-a mai vorbit de dînsul pînă la uciderea frumoasei sale fete, Tita, şi la procesul lui Ciulei – proces în care a făcut tristă figură de tată-peşte…” Gh Cristescu Plăpumaru a murit în 1973 şi a fost îngropat în pantheonul comunist din Parcul Libertăţii. După 1990 rămăşiţele sale au fost depuse în cavoul familiei de la cimitirul Bellu.( fisa de roman) )

STELIAN TANASE

CITITI SI SERUITI

Copyright www.stelian-tanase.ro

Spune-ți opinia, fă-te auzit!