SFÂNTA BISERICĂ ȘI CADAVRUL LUI NICOLAESCU de SABIN DRĂGULIN

By 6 ianuarie 2013Zona Libera

Înmormântarea regizorului Sergiu Nicolaescu a creat o mică isterie în Bucureşti. Dacă nu era suficient ca televiziunile să plutească pe valul emoţiei populare şi să aibă „ informaţii de ultimul minut” din 5 în 5 minute, ne-am mai trezit şi cu o masă de oameni revoltaţi pentru că nu au avut posibilitatea să vadă trupul neînsufleţit al regizorului în coşciug sau că nu au avut şansa să participe la o înmormântare creştinească deoarece acesta şi familia acestuia au decis ca rămăşiţele pământeşti să fie incinerate. Prin intermediul imaginilor am luat contactul cu o lume pestriţă care îşi revendica dreptul de a impune ceva. Această atitudine m-a mirat deoarece nu am văzut aceeaşi vehemenţă în urmă cu câteva luni când au fost tăiate pensiile şi salariile iar reprezentanţii puterii de atunci îi caracteriza ca fiind „ asistaţi social”.

Un alt element element care trebuie să fie luat în discuţie a fost atitudinea Bisericii Ortodoxe Române. Faptul că nu a permis unui preot să oficieze o slujbă de înmormântarea la crematoriul unde acesta a fost incinerat ţine de dogma acesteia. Personal nu am ce să discut aici, BOR are propriile valori , regulamente, etc. iar aici nu se discută. Eu vreau să aduc în atenţia publicului un alt palier al problemei.

BOR beneficiează masiv din fondurile de la buget ce provin din taxele şi impozitele cetăţenilor români. Aceste sume de bani sunt cheltuite cu salariile preoţilor, pensiile, de exemplu, sau provin direct sau indirect de la bugetul de stat odată cu acordarea unor sume pentru construirea, renovarea sau înfrumuseţarea unor lăcaşuri de cult. Este totul în regulă, biserica cere, statul, adică cetăţenii dau. În acest moment se pune întrebarea: dacă Biserica beneficiază de acest ajutor masiv provenit de la bugetul de stat oare nu ar trebui ca BOR să îşi aplece urechea şi la unele doleanţe ale acestora. Eu cred aşa, poate mă înşel, poţi să ai orice tip de organizare, regulament, dogmă, ierarhie, tot ceea ce doreşti atâta timp cât îţi asiguri veniturile din resurse proprii sau private. În momentul în care primeşti bani de la stat, adică de la cetăţeni, evident fără ca aceştia să fie consultaţi, nu ar fi mai bine ca să dai dovadă de mai multă elasticitate şi să permiţi, de exemplu, ca un preot să oficieze o slujbă pentru un contribuabil ce nu doreşte să fie înmormântat în pământul sfânt al patriei şi şi-a exprimat dorinţa să fie incinerat?

 

Alătură-te discuției 1 opinie publicată până acum

Spune-ți opinia, fă-te auzit!