Ultimele ore au adus pe scena politică citeva nume care se inscriu peste noapte in cursa pentru Cotroceni. E cam inghesuială – ca la metro dimineața – stația Dristor peron pe partea stingă! Nu pot încăpea chiar toți pe ușă, dar pe peron e loc pentru toți doritorii. Biletul e ieftin. Orgoliul cred că ii stirnește pe mulți, pentru că – de fapt – Klaus Iohannis pleacă din block-starturi ca mare favorit. Nu este o întrecere umăr la umăr. Se participi la cursa prezidențială știind că vei pierde, e sa-ti cauți de treaba și să nu vrei să găsești. Te vei acoperi de ridicol, mi se pare masochism curat (cazul Pleșoianu) sau un pronunțat simț al comediei politice (cazul Paleologu).
Nu mă refer aici la mitomani, veleitari și periferici care la 5 ani odată găsesc un prilej potrivit să iasă în față folosindu-se de alegerile prezidențiale. Constituția permite farsa asta, așa că de ce să nu profite X sau Y!? Sunt cel mai adesea nume de care nu a auzit nimeni. Sper că se distreaza bine în aparițiile tv, la diverse adunări cu sălile goale, apărind la evenimente pentru bătrîni, lansări de detergenți în mall-uri, la locuri de joacă pentru copii. Au avantajul că pe timpul campaniei primesc fonduri, timpi de antenă. Au dreptul la o mașină, șofer, sediu, telefon, gardă SPP. Asta le dă cred senzația de putere. Cite voturi obțin? Nu contează, neglijabil. Chiar dacă senzația de putere din campanie este efemeră, lor le ajunge. Acești candidați ai nimicului – pe lingă că ne costă – sunt un ingredient inevitabil. Așa mai măsurăm puțin nebunia unora.
Ce nu înțeleg este ce se intimplă în partide. Acestea prestează 4 ani la putere sau în opoziție, sunt seara de seara la televizor, in toate talk-show-urile posibile, liderii lor sunt prezenți pe internet, nu lipsesc de la nicio paranghelie ( premiere, vernisaje, inaugurări, tăieri de panglici, mitinguri etc) și cînd partidul trebuie să propună un candidat, nu au pe nimeni. Se uită pe lista cu cei mai răsăriți și constată de fiecare dată că nu au oameni. Niciun nume cu destulă notorietate, care să fie și credibil. Apelează atunci in disperare de cauză la mass-media, (Gabriela Firea, Rares Bogdan) la lumea teatrelor și filmului (Mircea Diaconu).Apoi la intelectuali, academici, universitari, lideri ai societății civile. Si aici avem f. multe nume. În partid de fapt nu se găsește unul capabil să înfrunte electoratul și să adune voturi. La ce bun partidele atunci!?
STELIAN TĂNASE
DESKREPORT
Da,apar și câțiva iepuri,care vor să alerge pe o turnantă de prim tur spre scaunul de la Cotroceni.Partidele mici vor să-și încordeze mușchii,să fie observabile,să vadă cam cum stau la un rănd de alegeri-chiar și prezidențiale,pentru a-și face tot felul de calcule, pentru diferite mișcări și alianțe viitoare.În primul rând să vedem câți dintre acești iepurași vor strânge numărul de semnături care să le permită să intre în cursa pt.Cotroceni !Deci pe cine avem, alături de categoria grea (Iohannis,Barna,Dăncilă),pe :Mircea Diaconu(ProRom),Teodor Paleologu(PMP),Liviu Pleșoianu(așa zis independent),Florin Călinescu(din partea unui partid ecologist) și o doamnă al cărui nume nu-l rețin(susținută de un partid necunoscut).Părerea mea ,este că acești orgolioși ai momentului, nu vor obține mai mult 1-3% din voturile românilor,oricât de vizibili sunt în societate și indiferent de notorietatea de care se bucură.Mă refer,în special la :Diaconu,Călinescu și Paleologu.Ar fi avut șanse reale dacă ar fi fost susținuți de partide mari sau de o coaliție solidă.La momentul acestui comentariu,se pare că Tăriceanu se retrage și ALDE îl va susține tot pe Diaconu…și în cazul acesta ,actorul nostru, posibil să obțină 5-7% din voturi,dar nu mai mult.
Bună întrebare!
Dintre toți candidații cel mai antipatic este acest neica nimeni de Pleşoianu. Sper să obțină atâtea voturi cât Mudava.
Dupa parerea mea partidele din Romania sunt niste entitati inchise in care se intra pe orice altceva in afara realizarilor profesionale. E o meteahna veche ce vine din educatia noastra precara si din normele relative ale moralei publice. De aici poate si bascularea asta perpetua a unui segment important de votanti. Sa nu uitam de pnl cu al sau sprijin pentru votul intr-un tur la locale, avand ca scop indepartarea usr de primariile bucurestiului sau de candidatul lor – catalin predoiu cu performanta prabusirii pnl in bucuresti. Nu-mi fac iluzii nici cu ceilalti, in plusr lucrurile nu stau roz, dar macar exista o speranta. Totusi isteriile de genul celor exhibate de andrei caramitru nu prevestesc nimic bun.
In continuare cred ca e mai sanatos sa-ti pregatesti copiii de plecare decat sa speri ca romania se va schimba in bine. Dezastrul lasat de psd dupa acesti ani de furie rosie o sa continue iar decontul probabil va fi suportat partial si de urmasii intr-ale guvernarii. Si apoi dupa o perioada, iar vom avea o conducere de tip psd. Degeaba se schimba generatiile, cei de 40-50 de ani au acelasi metehne, cunosc doi politicieni din generatia asta, sunt la fel construiti. Poate doar cei mai tineri cu studii si o viata mai indelungata in occident sa inteleaga si sa faca lucrurile diferit.