„Maria Tănase cînta în Piața Buzeşti la restaurantul “Coşna” cînd într-o seară a apărut printre clienţi un jurnalist francez. Era corespondent al Agenţei Havas, și se numea Maurice Negre. Servise înainte la Varşovia. Era un bărbat frumos, înalt şi distins. A fost dragoste la prima vedere. O vreme cei doi au format unul dintre cele mai “bine” cupluri din Bucureşti.
Activităţile extrajurnalistice ale lui Maurice Negre au atras însă repede atenţia lui Mihail Moruzov, şeful SSI. Maurice Negre (1901-1985) era agentul Biroului 2, serviciul de spionaj francez. Mai mult, a fost în acei ani rezidentul pentru România al spionajului francez. Apoi a devenit rezidentul pentru Sud-Estul Europei/ Balcani. Cît România a fost aliata Franţei, activitățile lui, deşi inamicale, au fost trecute cu vederea. Dar în septembrie 1940 regele Carol a abdicat și a părăsit ţara. România și-a schimbat alianțele. În octombrie o misiune
militară germană ocupă Valea Prahovei şi cîteva puncte strategic din România. În acea toamnă, idila celor doi a trecut printr-o mare încercare.
Maurice Negre a fost arestat la Silistra sub acuzaţia de spionaj, judecat, condamnat 1o ani, apoi închis la Aiud. Maria Tănase a apelat la toţi admiratorii ei, a bătut la toate uşile, şi-a vîndut bijuteriile, blănurile, etc.să corupă diverşi înalți funcţionari. Sentimentele ei au fost în acele zile verificate. În 1941 Negre a fost eliberat. Oare, a intervenit între Eugen Cristescu – noul şef al SSI – şi Maria Tanase, o înţelegere? În schimbul libertăţii iubitului ei, a acceptat ea să fie agenta SSI?
Cert este că martie/aprilie 1941 a mers din insărcinarea lui Cristescu la Istanbul sub acoperirea unui turneu. La Istanbul s-a întîlnit pe Alfred de Chastelain, spion britanic SOE, în localul unde cînta, la Taxim, ţinut de un român ( Gică Iordănescu, și el agent al SSI ). Maria Tănase Îl cunoştea bine pe de Chastelain, dinainte de război, cînd era profesor la Universitatea din Bucureşti. Era un bun cunoscător al problemelor românești. In decembrie 1943 va fi parașutat cu alți doi în România în cadrul operațiunii Autonomous. Trebuia să ia contact 
cu rezistența anti-Antonescu, cu cercurile Palatului, cu Iuliu Maniu și Dinu Brătianu. Au fost capturați și au stat închiși în sediul Jandarmeriei de pe bd Mihai Bravu pînă la 23 august 1944 cind a fost eliberat.
Revin la Maria Tănase. Maurice Negre a fost eliberat în 1941 şi scos din ţară la presiunea guvernului de la Vichy pe considerentul că Ion Antonescu era aliat cu mareșalul Petain. Maria Tănase și Maurice Negre s-au despărțit. Nu se vor mai vedea niciodată. Ajuns în Franţa, Negre s-a instalat la Vichy unde a primit un post important în aparatul guvernamental, director în Ministerul propagandei. În secret a activat în Rezistenţă, fiind gaullist. A fost arestat şi trimis în lagăr la Buchenwald. A fost eliberat de trupele americane in 1945. Întors la Paris, cu trecutul lui de rezistent şi om al serviciilor secrete, a făcut o mare carieră. A fost primul director al recent inființatei Agence France Presse – între 1946-49 şi 1950-54. Avînd necazuri cu regimul de la Bucureşti, Maria Tănase i-a scris în aceşti ani, cerîndu-i ajutor. Nu a primit răspuns niciodată.
Un scurt comentariu al fotografiei de mai jos. Il vedem pe Maurice Negre in dreapta Mariei Tanase, cu țigara. Bărbat cu alură distinsă. În stînga Mariei Tănase se află gazetarul Gheorghe Dinu, (semna ca poet avangardist, Ștefan Roll). Era la data fotografiei responsabil (clandestin) cu presa în PCR. Era adjunctul lui Ștefan Foriș, șeful aparatului de propagandă PCR, omul nr 2 in partid, după Bela Brainer, căruia îi va succeda la șefia PCR în decembrie 1940 ca secretar general după o vizită clandestină la Moscova. Gheorghe Dinu era controlat de Siguranță, fiind informatorul acesteia incă de la începutul anilor 20.
În jurul Mariei Tănase s-au aflat și alte personaje supravegheate de Siguranță pentru activități comuniste. Sandu Eliad, (descoperitorul ei) în a cărui locuință (vizavi de primăria capitalei) s-a aflat sediul asociației “Amicii USSS” al cărui secretar a fost, și unde a locuit o vreme cu Maria Tănase. În anturajul ei au mai fost Harry Brauner și Lena Constante, apropiați de Lucrețiu Pătrășcanu, condamnați amîndoi în 1954 in procesul acestuia. Este posibil ca atenția serviciului secret, condus atunci de Mihail Moruzov, să se fi îndreptat în exact acești ani asupra Mariei Tănase. Noi cercetări de arhivă ar putea să ne spună mai mult.
Un ex. Prima dată cînd am întilnit numele Mariei Tănase într-un dosar de Siguranță a fost cînd încă nu se făcuse cunoscută, datorită legăturii pe care o avea cu Titu Cristureanu. Acesta era cel mai bun prieten al lui Emil Bodnăraș, locotenent al armatei române care defectase la 1 februarie 1932, trecînd Nistrul la Hotin în URSS. Pe acest motiv Siguranța a făcut cercetări, cei doi fuseseră colegi de liceu la Rădăuți. Cristureanu era suspectat de comunism. Un raport al 
Siguranței, care îl fila, arată că Maria Tănase și Cristureanu se întîlneau. Cristureanu era în vacanță la București, ca doctorand la Londra, unde fusese de altfel interogat la Legația română cu privire la prietenul lui Bodnăraș. Interogatoriul se găsește la dosarul fugii lui Bodnăraș – Fd 95, la Arhiva Națională ca și raportul amintit.
FOTO 1,2,3. Maria Tănase, 4. Eugen Cristescu, 5.Istanbul 6. Maurice Negre in lagăr la Buchenwald. (al treilea din stînga, cu bască) 7. Maurice Negre, Maria Tănase, Gheorghe Dinu.
Vezi trailer https://youtu.be/VQDUrBQuc_8
Fragment din volumul „Repertoarul amorului” aparut recent la editura Hyperliteratura. Il gasiti on-line pe elefant.ro libris.ro esteto.ro, diverta.ro hyperliteratura.ro De asemenea in lanturile de librarii Carturesti, Humanitas, Diverta Alexandria.
ST
DESKREPORT