Premierul Victor Ponta a confirmat decizia CSAT de anul trecut privind interceptarea fără mandat a convorbirilor telefonice de pe cartele pre-plătite. Mai mult decit atît, premierul a declarat că decizia a fost luată in perioada în care Crin Antonescu era președinte interimar. „Este o decizie adoptată in luna august a anului trecut de către CSAT si, de atunci, am progresat în ceea ce privește procedurile de implementare pentru că în acest moment sunt peste 10 milioane de cartele pre-platite şi evident că nu poți să retroactivezi”, a explicat el referendu-se doar la una dintre problemele provocate de hotărirea CSAT. Victor Ponta nici nu clipeşte insă cînd e vorba despre grosul problemelor – cele legate de libertăţile civile, de viața privată şi de secretul corespondenţei, drepturi nu numai stipulate in Constituţie, dar care sunt fundamentul unui societăți libere. „Nu doar că susțin ( decizia CSAT n.n.), eram în CSAT, dacă nu mă înşel era in perioada mandatului interimar al domnului Antonescu, domnia sa era președinte interimar, eram prim-ministru, erau toți miniștrii acolo, şi a fost adoptată această decizie imediat dupa atentatul din Bulgaria, unde atacatorii au folosit cartele pre-plătite”, spune premierul cu multă seninătate.
Mergind pe o astfel de logică şi avioanele ar trebui interzise devreme ce au fost folosite în atentatul de la 11 septembrie. După o asemenea prostie, propunerea senatorului PSD Sebastian Ghiţă ca cei care cumpără cartele pre-plătite să fie obligați de acum încolo să își înregistreze identitatea e de-a dreptul elegantă. Nu e prea clară utilitatea unui astfel de demers pentru că un infractor periculos își poate cumpara cartela incognito din altă ţară… Asta dacă nu cumva povestea nu a pornit de la ideea de stat poliţienesc, ci de la oportunitatea unui contract gros cu statul în materie de soft.
Dar indiferent care sunt dedesupturile comerciale ale deciziei CSAT, efectele ei din punct de vedere juridic sunt devastatoare. Apador CH a sesizat corect pericolul așa că redau integral comunicatul lor:
Deciziile CSAT nu sunt mai presus de lege 18.07.2013
” APADOR-CH face următoarele precizări cu privire la declarația domnului Prim-Ministru Victor Ponta, referitoare la faptul că înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate pe baza cartelelor preplătite a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ), declarație relatată de agenția de presă Mediafax:
CSAȚ nu ar trebui să se situeze în afara cadrului instituțional specific statului de drept. Decizile CSAȚ nu au puteri superioare legilor sau convențiilor internaționale care garantează drepturile omului. În plus, acestea sunt documente secrete iar în măsura în care stabilesc obligații pentru cetățeni, ar trebui să devină publice și doar din acel moment să producă efecte juridice.
Colectarea datelor personale ale cetățenilor în lipsa oricăror acuzații sau suspiciuni că aceștia ar fi săvârșit infracțiuni este o măsură care ar putea afecta dreptul la viață privată.
Chiar și în situația în care colectarea datelor este absolut necesară într-o societate democratică, o astfel de restrâgere a dreptului la viață privată ar trebui să fie însoțită de garanții cu privire la ce se întâmplă ulterior cu datele colectate. În acest sens APADOR-CH semnalează faptul că în ianuarie a.c. CEDO s-a pronunțat în cauza Bucur și Toma c. României reținând că legea siguranţei naţionale nu conţine nicio garanţie împotriva arbitrariului efectuării înregistrărilor, lipsind şi garanţia că informaţiile obţinute în urma unei supravegheri secrete sunt distruse, din oficiu, imediat ce nu mai sunt necesare scopului legal pentru care au fost culese . Prin lipsa acestor garanţii este încălcat dreptul la viaţă privată. De asemenea, Curtea a reţinut că nu există prevederi legale care să asigure un control al persoanei supravegheate asupra datelor şi informaţiilor pe care un serviciu secret le culege şi le stochează cu privire la aceasta.
În plus, APADOR-CH menționează că inițiative similare din alte țări europene au fost deja criticate de Comisia Europeană și de Consiliul Europei.
Având în vedere precizările de mai sus asociația solicită atât Guvernului cât și Parlamentului să aibă în vedere obligațiile asumate de România prin tratate internaționale cu privire la drepturile omului și nu doar necesitățile dictate de siguranța națională. Este, ca urmare, necesar ca orice acte normative ce pot afecta drepturile cetățenești să fie supuse consultării publice și dezbaterii parlamentare.”
FOTO www.medifax.ro
dincolo de aceste „mici detalii” semnalate de dumneavoastra, se naste si intrebarea: care este deosebirea intre comunism si capitalism? si nu pun intrebarea doar cu ghilimele, adicatelea chipurile doar pentru romania. raspuns: pentru cei de jos, cat si pentru cei de mijloc, diferentele sunt DOAR de nuanta. diferenta notabila fiind ca in capitalism violenta fizica exercitata de stat e ceva mai atenuata.
desi depinde cum o iei: lipsa unu medicament sau a accesului la el din lipsa resurselor nu este tot un act de violenta? cand te dor metastazele (fara sa sustii vreun ideal) nu e la fel ca atunci cand esti pocit printr-un beci intunecos (sustinand vreun ideal nauc)?
Toti edilii sa fie obligati prin LEGE sa construiasca piste pentru biciclisti si sa planteze in extravilan pomi si arbusti fructiferi cu asistatii sociali,ca tot se plang ca nu au fondurii.