tanase luxul melancoliei„Ce-am mai scris. Azi romanul cu care am debutat- „Luxul melancoliei – apărut la editura Cartea romanească în 1982, chiar de ziua mea 17 februarie, faceam fix 30 de ani. Iata editia din 2008 apărută la Humanitas intr-o serie de autor. Referinte – „Luxul melancoliei este cartea de vizita a unui prozator de exceptie.” (Al. Dobrescu). „…Autorul e si un excelent radiograf al starilor tulburi, ambigue, un foarte bun observator al sufletului feminin […]; [sunt] pagini exceptionale, care dovedesc mina de prozator rafinat, exersat in scriituri dintre cele mai fine. Luxul melancoliei e un roman puternic, viguros, mustind de viata si insinuind o complicitate fina, sub care se deruleaza convulsii impecabil ascunse in jungla stufoasa a naratiunii.” (Radu G. Teposu)
coperta Sunt un copil al RRS-a scurs de atunci o viață. O bună parte am evocat-o in volumul de quasi-amintiri „Sunt un copil al Războiului rece”. A doua parte urmează a fi consemnată în alt volum. El ar trebui să cuprindă perioada 1990-2020. Mult mai greu de scris decit primul și nici nu stiu dacă merită. Una este sa scrii despre o epocă încheiata, ca o carte, de exemplu, pe care ai terminat-o de citit si o pui inapoi pe raft. Și alta e sa scrii despre o epocă vie, care se zvircolește în jurul tau. Voi vedea. Sunt multe totusi de spus – despre anul ratat 1990, GDS si protestul din Piata Universității. Despre Alianța Civică și partidul apărut de aici. Despre viața în Parlament, iubirile mele și călătoriile in străinatate. Despre profesoratul meu la Universitatea Bucuresti si televiziunile la care am lucrat. Sunt apoi multe figuri emblematice – adesea caricaturi ale imaginii lor publice – cu care m-am intersectat. Cartea asta ar fi o istorie a dezamăgirilor.
Pină una alta nu am chef să scriu amintiri. Prea mult gunoi, amărăciune, războaie pierdute. M-am apucat zilele astea să refac un roman la care tot scriu de 7 ani, dar nu am fost în stare să-l duc la capăt. Titlul provizoriu – „Negustorul de antichități” („Nud in oglindă”) pe care sper la încercarea asta să-l termin, undeva in iarnă/primăvară 2021. Am circa 400 pagini gata de la ultima versiune. Sper să coboare o lumină din cer toamna care vine și să-mi arate calea, cum s-a întîmplat și altadată.

DESKREPORT

Alătură-te discuției 1 opinie publicată până acum

Leave a Reply to Posteuca Catalin Cancel Reply