BALCICUL ÎȘI UITĂ TRECUTUL

By 23 august 2016Graffiti

IMG_28151/

Spre mirarea mea nu am ajuns la Balcic pină în vara asta, cînd m-am hotărit să mă duc in Cadrilater. Mi-am aminat plecarea pentru a asista la funeraliile reginei Ana. IMG_2989Am părăsit Bucureștiul pe ruta Constanța Mangalia Balcic marți 16 august la o zi după lunea Sfintei Maria. Autostrada A1 pustie. Am ajuns dupa cca 4 ore cu capul plin de lecturi și prejudecăți. Prima impresie asupra locului nu a fost cert o dezamăgire asa cum m-am temut. Locul ales de regina Maria este încîntător și azi prin dramatismul reliefului. Țărmul Mării Negre e mărginit de dealuri spectaculoase, cu povîrnișuri și pante abrupte. Spre nord pe litoralul românesc nu ai nicăieri aceasta intilnire fericită, nici acest peisaj. Dramatismul locului este ce i-a plăcut reginei Maria, mi-e clar. Aici a hotărit la mijlocul anilor 20 ai secolului trecut să își facă o reședință după ce amenajase castelul Bran.

IMG_27712/

Așezarea e mică, înghesuită între mare și dealuri. Are azi cca 11 mii de suflete. Pe vremea reginei avea puțin peste 6000, bulgari români, turci, greci, tătari. Balcic a pornit ca un sat de pescari cu populație otomană. Apoi s-a dezvoltat ca un mic port de cereale. In 1913 după două războiale balcanice, prin Pacea de la Bucuresti, România primește Cadrilaterul unde se afla și IMG_3011Balcicul, la extemitatea sa sudică. Iorga a spus că anexarea Cadrilaterului a fost prostie politică. A repetat asta și în Consiliul de Coroană din vara 1940 în fața regelui Carol ll cînd s-a discutat retrocedarea Cadrilaterului.

Balcic s-a dezvoltat în interbelic ca un loc de refugiu, monden și boem al protipendadei românești, mai ales după hotărirea reginei Maria de a se instala aici. Perioada de glorie a Balcicului atunci a inceput. Regina Maria a murit in vara anului 1938. A urmat retrocedarea Cadrilaterului in 1940 și Balcicul a început să decadă. Fenomen a continuat vreme de decenii și sub regimul comunist. După 1990 cunoaște o noua inflorire, datorată exclusiv năvălirii românilor care vin aici să vadă domeniul (castel și IMG_3142grădini ) reginei Maria. Multe mii de români cu cățel și purcel vin la Balcic în fiecare vară.

3/

Pe esplanada de aici – de fapt o alee între restaurante și hoteluri pe de o parte si terase pe cealaltă – se înghesuie tot românul venit in vilegiatură. În fața hotelului unde locuiesc 85% din mașini au număr de România. Se recunosc, se salută ca într-un mall la București. Te simți ca acasă, ceea ce nu e mereu chiar o plăcere. Ai venit în vacanță să te refugiezi de conaționali, ești sătul de ei. Ii vezi tot anul și ai nevoie de o pauză. Vrei cîteva zile de pace. Cind colo, în magazine, la IMG_3247restaurant, prin hoteluri, la tarabe, pe plajă dai de românii tăi cu metehnele arhicunoscute.

Personalul vorbește românește. Bulgarii au invățat limba română dintr-un motiv practic – le asigură un bun loc de muncă. Cineva spune, bulgar – Se trăiește bine azi cu limba româna! Cred și eu!

In ultimul deceniu la Balcic au apărut zeci de construcții, hoteluri mai ales. Sunt fără stil în general, un mișmaș – bildinguri de tip stalinist lingă barăci de tranzitie, dughene ridicate din te miri ce la repezeală, kitsch-oase. Clădiri alandala, urîte și fără linie. Ele au stricat stilul impus de regina Maria care a dorit conservarea arhitecturii molcome și dulci balcanic-otomane. Dar aici e un singur aspect pe care doresc să il subliniez – dezvoltarea Balcicului de azi, cu bune și rele, s-a facut și se IMG_3017face în continuare cu banii cheltuiți de români aici.

4/

M-am dus la muzeul de istorie găzduit in fosta primarie ridicată după planurile desenate de Henriette Delavrancea. Am vrut să văd piese legate de istoria Balciului în secolulele XX. Istoria Cadrilaterului românesc. Sunt mai ales interesat de prezența reginei Maria dar și de epoca interbelică. Muzeul ocupă doar trei incăperi de mici dimensiuni, niște foste birouri, la parter. Nimic despre sec XlX-XX. Sunt pline cu piese din antichitate scoase din mare de scanfandri. Muzeul era complet IMG_3020pustiu, nu era nimeni. Custodele părea mirat să aibă vizitatori, nu mai călcase nimeni pe acolo de ceva vreme. Nu vorbește limbi straine așa că ne straduim să dăm din mîini expresiv.

Il intreb unde sunt sălile dedicate istoriei moderne a Balcicului. Nu sunt zice el – obiectele au fost scoase. În urma cu doi ani muzeul a primit piesele din antichitate și nu a mai fost spațiu pentru istoria modernă. Asa ca nu pot vedea fotografii, piese de mobilier, hărti, obiecte mai dincoace de 2500 de ani. IMG_3023Nimic care să aminteasa de regina Maria de prezentța romanilor aici. Piesele acelea sunt intr-un depozit și nu pot fi văzute.

5/

Ciudată mișcare. Cei de aici vor să spună ca istoria lor e infinit mai veche și prestigiul Balciului nu vine din perioada românească!? Că strămoșii lor s-au instalat aici incă în urmă cu 2500 de ani. Să fie agasați oare de persistenta legendă a reginei Maria!? De ce ascund anii 1913-1940? Ce să fie !? Asta in vreme ce toată lumea ( mai exact 90% ) vine la Balcic în vilegiatura pentru regina Maria și pentru amintirea lăsata de ea aici. In oraș pretutindeni se vînd gadgeturi cu regina Maria, vederi, magneți, căni, farfurii, cărți poștale, etc. Tot ce vrei. Românii cumpără in draci tot ce le cade in mînă pe acest subiect. Există o industrie prospera, se fac bani frumoși.

Bănuiesc ca daca ar avea citeva săli despre epoca interbelică, muzeul ar fi plin de vizitatori și nu pustiu ca acum. Un cerceaf pus pe fațada clădirii d-nei Delavrancea cu chipul reginei Maria ar atrage vizitatorii cu miile. IMG_3237Nu ar trebui mai mult pentru a scoate muzeul din anonimat. Să fi biruit argumentele ideologice și istorice în dauna celor comerciale și de bun simț!? mă întreb.

6/

La ieșire il intreb pe curatorul Muzeului de istorie – Unde găsesc o librărie!? Nu mai sunt librării in Balcic, doar din cele cu suveniruri și cadouri, îmi spune încurcat. De ce!? întreb. Nu mai citește nimeni, zice. Ii spun că am publicat o carte la o editură bulgară în traducere despre Cristian (Hristo) Racovski și aș vrea să mai cumpăr niște exemplare. A fost lansată anul trecut la Tirgul de carte de la Sofia. Etc. Pot comanda on-line IMG_3045imi zice. Așa fac puținii care mai citesc cărți in Balcic, mă asigura bucuros că-mi dă o soluție.

Mișcarea culturală din interbelic nu a lăsat urme. Românii s-au retras dupa 1940, iar regimul comunist nu a înlocuit acea elită cu o alta, autohtona. Era și resentimentul pentru ocupația românească de 20 de ani, dar și pentru ideea de elită a unui regim de dictatura proletariatului. Așa că tradiția interbelică a Balciului s-a șters chiar și din memoria localnicilor. Balcicul s-a proletarizat. Nu mai vin artiști, intelectuali, scriitori, pictori care să creeze un climat cultural.

IMG_3070 Totuți aici a existat o universitate liberă unde au conferențiat Iorga, Nae Ionescu, Camil Petrescu, Gala Galaction, etc. Au apărut ziare, existau cinematografe, se dădeau reprezentatii de teatru cu trupe din Bucuresti, s-au organizat expoziții de artă plastică, etc. Cafenelele erau foarte populate și vii. Locul era plin de artiști – pictori, actori, scriitori…Nu a mai rămas nimc. Această exceptională tradiție s-a pierdut.

Nu aș spune ca cererile vilegiaturistilor români merg în această direcție. Nici ei nu se omoară cu cititul și cultura – nici acasă nici in vacanță. Ravagiile trecutului acultural, ale televizorului și internetului sunt aceleași pretutindeni. A nu citi cărți e fff trendy azi pretutindeni (file de jurnal) (VA URMA )

STELIAN TANASE

CITITI SI SERUITI

Copyright www.stelian-tanase.ro

Alătură-te discuției 1 opinie publicată până acum

  • Spiridon Bogdan spune:

    Am vizitat muzeul in 2008. Am vazut niste panouri cu poze si informatii numai in bulgara despre ocupatia romaneasca si lupta de eliberare de sub ocupatia romaneasca dusa de comunistii bulgari alaturi de victorioasa armata rosie sovietica. Asa ca nu ati avut nimic de pierdut ca au inlocuit acele panouri cu obiecte arheologice antice.

Spune-ți opinia, fă-te auzit!