CA O TORȚĂ ÎN NOAPTE

palach 2Aseară am nimerit intimplător pe HBO GO serialul „Rugul aprins „( Burning Bush ). Trebuie neapărat vazut. Si de nostalgici – sa-și aducă aminte cum a fost- și de cei tineri dacă vor să afle ceva despre părinții lor și lumea în care au trăit. Este povestea lui Jan Palach – studentul de 21 de ani care și-a dat foc la 19 ianuarie 1969, ora 15,00, pentru a protesta împotriva invadării țării sale de trupe ale Pactului de la Varsovia. A murit pe 19 ianurie, trei zile mai tirziu din cauza arsurilor. Sunt 3 episoade de cîte un ceas/fiecare. Plus un making-of de 30 de minute care arată cum s-a realizat filmul. Am avut ce vedea, cert, o poveste extrem de dură. Parcă s-a deschis o ușă și am intrat într-un apartament părăsit de mult.

In ianuarie 1969 eram elev de liceu, prima dată îndrăgostit. Cînd nu mă gîndeam la creatura aceea diafană, cîntam la ghitară și scriam cîntece&poezii în maniera lui Leonid Dimov. În rest citeam pe rupte. Intr-o seară la Radio Europa liberă s-a anunțat că Jan Palach si-a dat foc în piața Wenceslas din Praga. A fost un șoc mai mare pentru mine decît invazia din 20/21 august care a curmat „primăvara de la Praga” si decît discursul din palach 1balcon ținut de Ceaușescu a doua zi – care făcuseră atîta zarvă.

Văzusem documentarul „Mondo cane” la Cinema Timpuri noi si mi-am amintit secvențele cu un preot budist care se imolase la Saigon. Impresionant! In sală în acele clipe se auzeau respirațiile. Cred că secvența i-a inspirat lui Jan Palach forma de protest. Poate l-a inspirat și arderea pe rug a lui Jan Hus,eroul national al cehilor.Am scris și un cintec, suna cam asa – Hai sa intram ca-ntr-o odaie/ în Praga prinsă de văpaie/Ce-a fost călcata de șine de tanc/ și țintuită sub fier de bocanc /Daaaa, la Praaaga!..etc ./….Ciudat este că am cintat piesa la școala, în parc cu prietenii, la ceaiuri dar nu am pățit nimic. La un moment dat profa de engleza- Dobrotă – pe care o prețuiam f. mult, mi-a zis intr-o recreație după ce m-a auzit că e mai bine să nu repet figura. M-am conformat si cred ca așa am scăpat de o eliminare de citeva zile, sau poate mai rău – de o exmatriculare. Cineva tot s-ar fi sesizat și m-ar fi turnat la un moment dat.

Fundalul istoric al sacrificiului lui Palach este ocupația Cehoslovaciei și socul produs de invazie. O țară sub stare de șoc, înghenunchiată, plinsă, care incerca cu disperare să supravietuiească. Situația in ianuarie 1969 este confuză, sovieticii nu au demolat pe de-a-ntregul regimul Dubcek și reformele lui. Dar pas cu pas se instaleaza in toate institutiile și aduc totul sub controlul lor. Partida nu pare jucată, unii speră că rusii se vor retrage. Dubcek este incă în functie in ianuarie 1969, abia in aprilie va fi schimbat cu brejnevistul Husak. Serviciile secrete, Politia, activistii dogmatici de partid care vizează intoarcerea la stalinism și strangularea reformelor, sunt tot mai praga 1968 2puternici, împinsi de la spate de Kremlin. Lumea cedeaza treptat presiunilor, si lipsita de solutii, se aliniază treptat. Unii devin chiar colaborationiști ai ocupantului străin. Dar există și zone care rezistă. Printre studenți, artiști, în presă, printre partizanii reformelor. Jan Palach este dintre aceia care nu se acomodează. Crede că un șoc, cum ar sacrificiul suprem, plătit cu propria lui viață, ar putea trezi si indemna pe cehoslovaci să nu renunțe la libertate.

Peisajul uman este aproape apocaliptic, vine din Bosch. Opțiunile sunt extrem de dure – colaborezi sau nu, cedezi sau nu, lupți sau te predai. Trădările iși fac repede loc și sunt la ordinea zilei. Dilemele morale sunt infinite. Praga este un coșmar. Presiunile Armatei roșii și a KGB-ului cresc continuu. Dacă nu accepți, urmeaza represaliile, iar imaginația ocupantului nu are limite cind este vorba să facă rău. Tragedia cu Jan Palach împărte țara în două. Slugile Moscovei încearca praga 1968 6să golească de continut sacrificiul sau, si mai ales să arate că nu a fost un protest. Kremlinul avea nevoie ca de aer să ascundă motivul real al actului lui Palach. Toți cehoslovacii se pozitioneaza pro/contra față de gestul lui – pentru unii de curaj, eroic, pentru alții fără sens. Manipularile, diversiunile, minciunile oficialitaților nu au limite. Multe scene sunt greu de suportat. De pildă – Jan Palach a fost dezgropat din cimitir, pentru ca mormintul lui devenise loc de pelerinaj. Trupul lui a fost ars în secret intr-un crematoriu ca să nu se mai știe de el, și să i se piardă urma.

Am ajuns tirziu la Praga, abia prin anii 2000. Primul drum l-am făcut în piața Wenceslas. Aici totul a devenit între timp turistic, e plin de străini, a ajuns un Champs Elisee, dar mai curat decît cel parizian. Au rămas foarte puține semne din perioada comunistă. Am avut nu știu cum în auz sunetul legăturilor de chei de la marile demonstrații din decembrie 1989 desfășurate aici care au dus la căderea odiosului regim Husak. Dar grija mea a fost sa descopăr locul unde și-a dat foc Jan Palach. Aici a inceput totul. Primul eveniment dintr-o lunga serie lungă. Așa a inceput de fapt căderea comunismului. Suntem vinovați că nu am intrezărit atunci adevăratul înțeles al sacrificiului lui Jan Palach. El a dat un crez popoarelor oprimate de la Est de Cortina de fier – să nu cedeze, să nu le fie frică.

Fragment din volumul de memorii „Sunt un copil al războiului rece” in curs de aparitie, 2019.

STELIAN TĂNASE
DESKREPORT

Alătură-te discuției 3 opinii publicate

  • DAC spune:

    Vibrant. Dar sa nu uităm ca in urmă cu 30 – 31 de ani, Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc pe pârtia „Bradul” din Braşov în semn de protest faţă de abuzurile şi fărădelegile regimului comunist.
    Trebuia pomenit. Măcar din respect pt EL si pt românii care nu au cedat!

  • AT spune:

    Si Babes, parca, la Brasov. Atipic protest, de aceea ocolit, pentru ca de neinteles. Ar fi fost mai simplu un act mai comun, de tipul care l-a vizat pe Heydric.
    Dar in zilele noastre chiar devine ceva imposibil din moment ce toate apele s-au amestecat intr-un mod inimaginabil. Si, in mod ciudat, multe ape au legatura cu Praga asta concurenta inavuabila a Vienei, cel putin din perspectiva Romaniei nestiute.
    Acum o tara intreaga poate intra in autocombustie, uneori spontana, si nimeni nici macar nu s-ar gandi ca este ceva cu mari implicatii uman-stiintifice.Un fapt banal in ciuda stranietatii sale.

  • carmen chiperea spune:

    Da Liviu Babes si-a dat foc in semn de protest si a cobori pe partia de la Bradul din Poiana Brasov. In fata bisericutei de lemn i s-a pus si o piatra funerara.

Spune-ți opinia, fă-te auzit!