DOUĂ TRAGEDII CU HABSBURGI

By 25 ianuarie 2014Graffiti

mayerling 101.

Povestea tragediei de la castelul Mayerling este cunoscută contemporanilor din doua filme – unul cu Danielle Darrieux si Charles Boyer, celăllalt, cu Caterine Deneuve și Omar Sharif. Personajele pe care le-au întruchipat erau 1. Rudof, (n. 1857, 21 august ) și era fiul impăratului Franz Josef și al Elisabetei (Sissy), unicul fiu, și moștenitor al tronului Imperiului Austro Ungar. 2. Celălalt personaj tragic era iubita lui de numai 18 ani, (19 martie 1871), Maria Vetsera, fiica unui baron, diplomat de carieră. Cadavrele celor doi au fost descoperite la 30 ianuarie 1889 intr-un castel de vinătoare, aproape de Viena, la numai 15 km distanta. Cu o seara inainte imparatul si impărateasa au dat o recepție la Hoffburg, Rudolf nu a participat pentru ca pregatise, s-a scuzat, o vinătoare pentru 30 ianuarie la Mayerling. Dar in dimineata acelei zile trupurile celor doi indragostiți au fost găsite fără viață in apartamentul prințului. Dat fiidnc a alturi etra un apgha,s s aspus ca luase otrava. Maria Vetsera alaturi,era morata, de mai multa vreme dupa raceala si vineteala cadavrului. Murise de citeva ceasuri, inainte de printul Ruiolf. Printul statuse alaturi plingind-o, si in zori a preferat sa se siucida. Asadr Maria Vetsera s-a sinucis, apoi la cigteva ore, s asicunis si Rudolf. O versiune spunea ca ea ar fi murit împuscata de prinț, cf unei întelegeri dintre cei doi, și că apoi prințul și-a luat zile folsind otrava. Era așadar nu o dublă sinucidere, cmayerling 5i un asasinat urmat de o sinucidere.

Corpul Mariei Vetsera a fost inmormintat repede, intr-un cimitir de lingă Viena, în mare secret. Nu s-a făcut o anchetă polițienească, așa cum cereau împrejurările. Nici unul dintre cei doi nu murise de moarte naturală. Mamei ei nu i s-a permis să participe la înmomintare fapt care a stirnit suspiciuni în plus. Moartea prinuțului s-ar fi datorat – cf versiunii oficiale – unui anevrism al inimii.de care ar fi suferit Rudolf de mai multă vreme, explicație fantezistă. care voia sa liniștească lumea și să pună Curtea de la Viena mayerling 13într-o lumină buna. Prințul Rudolf nu putea fi acuzat de crimă fără consecințe asupra reputației familiei Imperiale. Și nici de o sinucidere care lăsa Imperiul fără succesor la tron.

Emoția a fost uriașă, blînda impărăteasă Sissy nu și-a mai revenit niciodată. Pentru austerul și glacialul Franz Josef, dincolo de de drama provocata de disparitia lui Rudolf, a insemnat o schimbare politică – anume găsirea unui nou moștenitor la tron. Acesta a fost Franz Ferdinand, fiul fratelui Împăratului, Karl Ludwig, care a renuntat la tron citeva zile mai tirziu in favoarea fiului. Și Franz Ferdinand a avut o soartă tragica – a fost asasinat la Sarajevo la 28 iunie 1914, fapt care a dus la izbucnirea primului război mondial, război care s-a terminat prin prăbușirea Imperiului Austro-Ungar. Franz Josef, nefericul tată al lui prințului Rudolf, nu a mai apucat să vadă acest deznodămînt. A murit în 1916.

mayerling 14Imprejurările tragice de la Mayerling nu sunt nici pină azi clarificate. Misterul, enigma au rămas intacte. Mai exact spus, odată cu dispariția celor doi, o seamă de legende au parazitat versiunea oficiala. Se pare că a existat o discuție dură intre împărat și fiul său, in care Franz Josef i-a cerut fiului să renunțe la iubita lui, Maria Vetsera. Motivele invocate erau două -1. era o legătură morganatică, de care vorbea Curtea, iar vienezii firește bîrfeau. 2. Soția prințului Rudolf, Stephanie, cu care avea un fată, se plingea de comportammayerling 2entul prințului moștenitor, chiar dacă de mai multă vreme căsătoria lor era un eșec și trăiau separat. Rudolf, se spune, a refuzat. După cîteva zile se produce drama. A preferat să se sinucidă împreună cu Maria Vetsera pentru că nu putea să îl mulțumească pe Impărat, adică să se desparta de iubită. Era într-o situație fără ieșire.

Există și alte scenarii. Unul spune că ar fost vorba de motive politice. Că Rudolf s-a sinucis cînd s-a descoperit că e amestecat într-o conspirație împotriva tatălui său. O variantă a acestui scenariu spune că ar fi fost asasinat la ordinul tatălui sau din același motiv, conspirație. În timp, scenariile s-au multiplicat, există un adevărat cult al celor doi indrăgostiți care au preferat să moara decît să se despartă. E un mit romantic care alimentat tot secoluL XX. Mereu apare cite o carte care pretinde că a descoperit adevărul poveștii. Subiectul își păstraza fascinația pină azi. Titlurile apărute sunt mereu de succces, bestsellers. Sălile de cinema sunt arhipline, rețele de casă siguredaca pe afis scrie ‘Mayerling”.

sissy 12.

La Geneva pe malul lacului se găseşte pe o peluză invadată de barăci de circ şi tonete de vată de zahăr şi îngheţată o statuie, i-aş spune modestă, discretă. Pe soclu citesc că reprezintă pe Elisabeta, împărăteasa Austro-Ungariei, asasinată acolo. Era în 1898, 10 septembrie. Impărateasa ieşea din hotel pentru a ajunge la debarcader unde aştepta un vapor s-o ducă la Montreux. Pe drum a fost atacată de un anarhist italian, Luigi Lucheni şi înjunghiată. A apucat să ajunga pe vapor, dar a leşinat în urma rănii suferite, a fost fost dusă la spital unde a murit după puţin timp.sissy 7

Episodul a avut un uriaş răsunet. Impărăteasa, numită de toată lumea cu tandreţe „Sissy”, era ultima persoană care ar fi putut stîrni în cineva dorinţa de a o ucide. Era blindă, nu era implicată în politică, se ţinea departe de Curtea de la Viena. Era una din marile frumuseţi ale Europei. Părul ei bogat, ochii, talia, ţinuta, eleganţa mişcărilor impresionau pe oricine o întilnea. Ducea o viaţă discretă, departe de tumultul capitalelor europene. Călătorea, adesea incognito ( ca şi la Geneva ), voiajele fiind marea ei plăcere. Părea că se ascunde de lume. Era o persoană sissy 4singuratecă, o cititoare împătimită ( textul ei favorit era “Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare). În jurul ei se găsea un mic anturaj format totdeauan din aceleaşi persoane. Nu participa decit foarte rar la ceremoniile impuse de rangul ei.

Asasinarea Impărătesei a fost pur si simplu absurdă, ceasul rău. Luigi Lucheni de fapt aştepta pe altcineva ( prinţul de Orleans). Voia să il ucidă pentru a exalta cauza anarhistă. Acela nu a mai apărut, dar Lucheni a citit in ziarul local despre prezenţa la Geneva aviena 547 Impărătasei şi s-a hotarît să o ucidă. Din nefericire, a reuşit. Impărăteasa a fost înmormîntată la Viena, în cripta imperială, la 17 septembrie. A fost plinsă de toată lumea, insoţită de sute de mii de oameni indureraţi ieşiti pe bulevarde.

Franz Josef, s-a căsătorit cu Sissy, contesa Elisabeta de Wittlesbach, din Bavaria, verişoară cu el, cind ea avea doar 16 ani, iar el 24, deşi îi era sortită sora mai mare. Era impărat din 1848, 2 decembrie, de la virsta de 18 ani. Fusese educat să fie împărat, să stăpînească şi i se inculcase rigoarea protocoalelor, a uniformelor, ( nu a umblat in civil niciodată). Avea simțul disciplinei şi datoriei. Era un personaj obtuz, sec, necomuncativ, arătînd mereu cu sissy 2aroganţa rangul pe care îl avea. Ii trata pe cei din jur de sus. Nu a avut prieteni. Singura lui preocupare a fost Imperiul.

Sissy și Franz Josef au fost două caractere cit se poate de nepotrivite. Nu e de mirare că mariajul lor a fost un eşec, în ciuda celor patru copii pe care cuplul i-a avut – Sofia ( moartă la numai doi ani, in 1857 ), Gisela, Rudolf (s-a sinucis la castelul Mayerling 1889), Valerie. Franz Josef, a preferat în urma lungilor abstenţe ale soţiei lui să îşi ia o amantă, actriţă Katharina Schratt. Cu stiinţa lui Sissy, dar şi a toleranţilor vienezi.

Franz Josef i-a supravieţuit lui Sissy încă 27 de ani. S-a stins la 21 noiembrie 1916 în plin război, un război care va duce la destrămarea Imperiului austro-ungar pe care îl păstorea incă din 1848, deci de 68 de ani.
STELIAN TANASE

 

Spune-ți opinia, fă-te auzit!