EMOȚIA UNEI MARI DESPĂRȚIRI

regele Mihai 1992Am ales pentru rubrica „Să stăm de vorbă” de azi, 10 noiembrie, extrase dintr-un articol cu titlul ” Bufoni la patul de moarte al a regelui” publicat de CĂTĂLIN TOLONTAN în Gazeta Sporturilor.
Aștept ca de obicei comentariile dvs pro si contra.
„Regele Mihai e grav suferind și o vibrație pare că se simte în eter, același aer rarefiat prin care altădată veneau mesajele radio ale lui Mihai I către poporul său.
Ca în decembrie 1989, când Timișoara se ridicase. Noi, restul țării, știam doar de la ”Europa Liberă”.
În 18 decembrie, emisiunea ”Actualitatea românească” se apropia de final.
(…) ”Sunt cu gândul și cu sufletul alături de voi. Am și aveți mari speranțe, fiindcă luați cuvântul manifestând, fiindcă nu vă mai temeți”.
Poate că, după atâția ani de atunci, suntem unii dintre noi subiectivi și nu e nicio emoție în aerul iernii.
”Emoțiile sunt singurele forțe de care se tem marile puteri. Cine va gestiona emoția marii treceri?”, se întreabă Marius Ghilezan, în România liberă, cugetând cum ar fi fost România dacă regele revenea pe tronul strămoșilor săi. Și cum vor reacționa mulțimile acum, la dispariția sa?
Stai liniștit, Marius Ghilezan, ni se spune că nu e nicio emoție! Nu e cazul.
regele mihai 1992 3E cazul să ne amuzăm.
Să trecem totul în derizoriu, folosind întâmplările reale și de neânțeles de la Versoix.
În această seară de joi, la Digi 24, cu un zâmbet înscris pe circumferința mesei de sub reflectoare, îl zărești pe Lucian Mândruță.
Realizatorul râde, dă din mâini, e suficient să-l vezi, nu e nevoie să-l asculți.
Se declară un monarhist dezgustat, dar și frustrat ca ziarist, ”imaginați-vă, în cazul în care caraghioșii ăștia de la Casa Regală ar fi fost la putere, vă dați seama ce scandaluri de presă aveam?!”.
Mândruță apasă pe ”ăștia”, hăhăie, aproape se contorsionează când spune un banc cu un bunic care și-a vândut ceasul nepotului pe patul de moarte, nu-i așa că e exact ce te aștepți să facă Regele Mihai, un ban în plus înainte de a dispărea dintre noi?!
regele mihai 1992 1Doar știe toată lumea că Mihai I a fost, mereu, ”pe bani”; nu e nicio diferență între a fi oficial și ziarist și PR-ist într-o republică originală, așa cum este Lucian Mândruță, și a fi Suveran izgonit din țara ta și pilot de încercare în exil.
”La ăștia le dăm 25 de milioane de euro pe an?”, se indignează el.
Lipsește chestia cu trenul plin de aur, tablouri și diamanticale, trenul regelui trădător care s-a cărăbănit putred de bogat din țară, dar mai e timp. Cu ultima suflare, asta să audă Regele!
Apoi, Mândruță vorbește despre aceste decenii în care ”am avut niște plicticoși la putere”, altă distracție, zice el, era cu Casa Regală, dar acum, văzându-i cât de inepți sunt, gata!, și-a dat seama ”cum s-a pierdut România Mare în ultimii 70 de ani”.
Ferdinand și Carol și Mihai, ei sunt de vină.
Da, frământările din Casa Regală sunt absolut nelalocul lor, acum. Dar cum e să găsești că ele sunt tot ce contează la finalul unei vieți de om, confundându-se cu istoria postbelică a României și a Europei?
Se teme cineva de emoția care va veni când clopotele vor începe să bată în toată țara și se vor răscoli amintirile? „
CITEȘTE ȘI DĂ MAI DEPARTE
Copyright DESKREPORT

Alătură-te discuției 1 opinie publicată până acum

  • Amgela Cristescu spune:

    Durere, prea multa durere! Pe de o parte pentru pierderea ultimului rege al Romaniei, un exemplu de eroism si integritate si in al doilea rand pentru existenta unora, multi din pacate, care denigreaza, batjocoresc nu numai pe rege ci si tara, trecutul ei….

Spune-ți opinia, fă-te auzit!