EVREII, HANNAH ARENDT, EICHMAN, HEIDEGGER

By 31 mai 2013La zi

heideggerAm văzut aseară intr-o sala practic goală un film care merită măcar puțină atentie. Titlul lui – „Hannah Arendt”. E dedicat unuia dintre cei mai importanți gînditori politici din secolul XX. E regizat de Margarethe von Trotta, cea mai cunoscută regizoare de film germană. Ce m-a interesat, ca să mă facă să ies din casă și să intru într-o sală de cinema (lucru f rar) a fost personalitatea anunțata în titlu, Hannah Arendt. Predau la Universitate ideile ei de cca 15 ani. La NY am avut pentru șase luni o bursă Fulbright și am avut șansa să fiu gazduit de The New School for Social Research, pe care o vedem și în film, locul unde a predat Hananh Arent. Memoria ei era încă vie acolo în 1997, la douăzeci de ani de la dispariția ei. (n. 1906) .

 

eichmanPovestea este simplă. În 1960 Adolf Eichman a fost răpit de Mossad la Buenos Aires și dus în Israel să fie judecat pentru crime împotriva umanității. Eichman a fost unul dintre măcelarii mașinariei ucigașe care urmărise în cadrul așa zisei „Soluții finale”, exterminarea evreilor din Europa. Deja în 1960 Hannah Arendt, refugiată evreică din Germania anilor 30, ajunsă la New York, se impusese în mediile universitare, culturale americane și vest europene. O făcuse mai ales prin cartea sa „Originile totalitarismului”, ca unul dintre cei mai influenți gînditori politici ai epocii. Cum era evreică și militase în tinerețe în mișcarea sionistă, a fost extrem de interesată de proces. Nu s-a mărginit sa citeasca presa, s-a oferit să meargă la Ierusalim ca să relateze procesul pentru influenta revista The New Yorker. Filmul urmărește aceasta perioadă din viața ei. Hannah Arendt – o vedem la Ierusalim, in sala tribunalului. În întîlnirile cu intelectuali unde comenteaza in contradictoriu adesea impresiile. Apoi se întoarce la New York unde scrie ceea ce va fi cartea sa „Eichman la Ierusalim”. Cartea a provocat, vedem spre finalul filmului, un imens scandal, mai ales in cercurile evreiești. În Israel, in Europa, în SUA. Se vede părăsită de prieteni.

heidegger 1hannah arendt 1Subiectul acestei neînțelegeri ține de cîteva citeva intrebări – dacă a existat o complicitate a victimelor cu călăii, dacă liderii evreior au făcut tot ce s-a putut pentru a salva evrei, dacă au existat concesii față de Hitler. Urmărindu-și mai vechile ei idei despre rău și mecanismele lui și avînd în plus mii de pagini de documente de la procesul lui Eichman, Hannah Arent conchide că da, au existat anumite concesii, relații de nemărturisit. Găsim aici problema răului, cum este el posibil, cum se întîmplă. Apoi – care este vinovația, raspunderea celor care il fac, dar și a celorc care îl tolereaza, il acceptă, nu-l condamnă la timp, nu protestează, și îl suferă. Răul sub toate fațetele lui. Ceea ce o impresionase – și avem proba propriei ei biografii – era amploarea răului din Europa anilor 40.

Răul este așadar tema meditatiilor ei și ideea de la care pleacă pentru a explica ce înseamnă Eichman. De unde formula ei extraordinară – banalitatea răului. Pentru ea Eichman nu este un personaj extraordinar, un monstru uman, ci cu un birocrat, un elemet oarecare dintr-o mașinărie abstractă, statul nazist, inventată totuși de oameni. Această abordare nu a fost înțeleasă de contemporanii ei. Avem martori azi cărțile, eseurile, articolele, conferințele ei apărute după acest episod dramatic. Miezul gîndirii este răul, obsesie care a urmărit-o pînă la moartea ei, petrecută în 1975.

Filmul nu pot sa spun că mi-a plăcut, mi se pare ca scenariul atenuează tensiunile și influențele relației ei cu Heiddeger, care a influentat-o atit de mult de-a lungul intregii ei cariere ca profesor și ca scriitoare. Arendt si Heidegger au fost un cuplu, despre care puțini au știut, dar care a ieșit la suprafață după publicarea corespondenței lor întinsă pe decenii, apărută acum cîțiva ani. Este un filon pe care Margarethe von Trotta a preferat să il ignore dintr-un anumit conformism intelectual. Heiddeger și ralierea lui la nazism sunt incă f sensibile în Germania. Filmul totuși este de văzut.

Vezi aici povestea de iubire dintre Hahnah Arendt si Martin Heidegger. http://www.stelian-tanase.ro/o-mare-iubire/

Spune-ți opinia, fă-te auzit!