bergler 1„România are puţini cititori şi, pentru o ţară europeană, vinde mult prea puţine cărţi. Excepţia notabilă este Igor Bergler, căruia i-am tradus „Biblia Pierdută“ şi „Testamentul lui Abraham“ şi care a înregistrat vânzări impresionante în România în ultimii ani şi a reuşit să încheie contracte cu numeroase edituri străine. Este Bergler excepţia care confirmă regula sau va marca succesul său o schimbare de paradigmă? Rămâne de văzut dacă editurile din România vor învăţa din succesul său.” – spunea Jean Harris intr-un interviu recent apărut în Adevarul de weekend. Jean Harris știe ce spune – este traducătoarea lui Igor Bergler în engleză (și a mea).

Igor Bergler este un scriitor apărut de nicăieri. Nu l-am întîlnit în lumea literară, nici în revistele de profil. S-a hotărît tîrziu să devină scriitor. Pînă atunci lucrase in marketing avînd propria lui agenție. Ne e de mirare că a tratat prima sa carte „Biblia pierdută”(editura Rao) folosind tehnici de marketing. Și tot nu e de mirare că astfel tirajele romanelor lui ( vezi „Testamentul lui Abraham”, editura Litera, 2017) au atins fiecare zeci de mii de exemplare.

Isi are rădăcinile literare în autori ca Umberto Eco (cel din Numele trandafirului, mai ales) și Dan Brown. Scrie după toate regulile unui roman de succes la public. Rețelele care aduc cititori îi sunt la îndemînă. E stăpîn pe meseria de a scrie o poveste captivantă. Descrie cu șarm locuri și epoci, oferă caractere interesante și finaluri pe măsura intrigii. Igor Bergler nu și-a propus să ia Nobelul, nici să ajungă membru al Academiei, ci să scrie pur și simplu romane de succes, să aibă cititori, într-un gen pe care îl cunoaște bine. Nu e puțin lucru.

Dar mai e un aspect. Pentru editurile obișnuite să trăiască din tiraje de sute, 1000, 1500 de exemplare, apariția romanelor lui a fost un șoc. Mulți nu bergler 2cred că cifrele tirajelor pe care le vinde sunt reale. Li se par de domeniul fantasticului. Cine nu a auzit că românii citesc mult prea puțin, că piața de carte e la pămînt? Aceste cifre vin să sfideze mecanisme și inerții promovate de editurile prea putin orientate spre piața reală. Tirajele surprinzatoare ale lui Igor Bergler o dovedesc.

I-am întîlnit cărțile în toate lanțurile de librării din țară. Cu cît ai mai multe puncte de desfacere, cu atît vinzi mai mult. Dar nu numai în librarii l-am găsit pe Igor Bergler ci și în gări, aeroporturi, în stații de benzină, în mall-uri. Vremea cînd numai librăriile comercializau cărți s-a dus. De altfel ele vînd de cîțiva ani mai mult birotică. În librării cărțile au devenit produse secundare. Chioșcurile pe care le cunosc – care altădată vindeau ziare – vînd acum mai ales cărți și DVD-uri. Trebuie așadar să ieși cu marfa înaintea eventualului cumpărător. Cumpărătorul și-a schimbat mult obișnuintele. El nu mai e același din anii 70-80 ai secolului XX, nici din anii 90-2000. Nu mai merge în librării ca altădată, săptămînal, ca să caute titlurile nou apărute. Unde te duci găsești librăriile pustii. Știu ce spun – anul acesta am călătorit mult prin țară să lansez două cărți. Am aflat care e situația multor edituri dar și a zeci de librării. Pe scurt, dacă bagi cărțile în librării și le pui în raft la cotor, le exilezi, le ascunzi, nu le arăți publicului. Le pedepsești, le ucizi, le îngropi, ca atare, nu se vînd. Nu trebuie să te miri că tirajele sunt insignifiante. Firește editorii dau vina pe același cititor român lenes, semianalfabet, care nu citește.

Igor Bergler a înțeles lucrurile astea din experiența lui din marketing într-o vreme cînd editurile continuă să creadă că suntem încă în anii 90. A mai știut și că publicitatea este obligatorie și mai ales că trebuie să fie una inteligentă, variată, insistentă, prezentă în cît mai multe locuri. Asaltul coperții cărții lui debut ” Biblia pierduta” a fost într-adevăr unul puternic, de tip occidental. Așa ceva am văzut la NY, Paris, bergler 3Londra, etc. Un exemplu simplu – i-am întîlnit cartea în toate vitrinele librăriilor scoasă în evidență, propusă trecătorilor. A marcat diferența. Așa, tirajul a depășit suta de mii de exemplare (!!!). Cele mai multe edituri nici nu cutează să se gîndească la asemenea cifre. Ele sunt totuși accesibile cu o condiție – să fie folosite corect tehnici de promovare și vînzare de azi, nu din secolul trecut. Avem dovada că piața românească de carte are mult potențial, dar el trebuie fructificat.

Un editor îmi spunea prin iarnă încercînd să mă convingă să îi dau o carte s-o publice – „Cărțile nu se vînd singure!”. Cine nu știe asta, dar important este ce faci cu acest principiu. Reiau ce a spus Jean Harris – ” Este Bergler excepţia care confirmă regula sau va marca succesul său o schimbare de paradigmă? Rămâne de văzut dacă editurile din România vor învăţa din succesul său.” Nici nu au încotro. Piața este extrem de dură. Vor supraviețui editurile care vînd bine și fac tiraje mari. Care produc best-sellers. Celelalte vor fi silite de piața nemiloasă – mereu în schimbare – să-și închidă prăvălia. Firește, dacă nu înțeleg și nu aplică lecțiile „fenomenului Bergler”.

STELIAN TĂNASE

Copyright DESKREPORT

Alătură-te discuției 1 opinie publicată până acum

  • Caseriu Elena spune:

    Igor Bergler este, cu adevărat, un fenomen!
    Am citit cu mare drag BIBLIA PIERDUTA și abia aștept să citesc și TESTAMENTUL LUI ABRAHAM…

Spune-ți opinia, fă-te auzit!