La 13 decembrie 1913 la Florența scandalul începutului de secol se încheia. Tabloul Gioconda furat la Luvru a apărut la Florența. Care e povestea acestui furt care a făcut prima pagină la fel ca scufundarea Titanicului sau atentatul de la Sarajevo ? Pentru o pictură, fie și semnată Leonardo da Vinci, era consacrarea.
Pe 21 august 1911, un oa
recare Vicenzo Peruggia, cetățean italian, a pătruns în muzeul Louvre după ora închiderii, îmbrăcat în salopeta personalului, (lucrase aici) și a reușit să dispară cu “Gioconda ”(Mona Visa) lui Leonardo da Vinci. Hoțul avea să explice gestul lui ca fiind unul patriotic, el nefiind de acord cu păstrarea în Franța a operelor de artă italiene, nici cu cea adusă chiar de Leonardo, nici cu cele jefuite de armata lui Napoleon cu un secol inainte. Poliția a declanșat cercetări minuțioase în cercurile colecționarilor de artă – se presupunea ca un milionar ar fi plătit un spărgător ca să o aibă în colecția lui. Apoi au fost scotocite prăvăliile negustorilor de artă, ale anticarilor, boema pariziană. S-a ajuns la u
n anume poet Appolinaire și la un anume pictor spaniol, Picasso, apropiat de anarhiști. S-au cam speriat pentru că obișnuiau să cumpere opere de artă suspecte că ar fi fost furate…Episodul a lăsat urme în viața celor doi. Și la bătrînețe Picasoo își amintea cu neplăcere de acel moment, mai ales că a trebuit să returneze din atelier o sculptură care fusese furată și să dea la Poliție 
declarații. Poliția i-a considerat suspecți și abia au scăpat de o incriminare.
Vincezo Peruggia a dus tabloul la Florența unde l-a țínut ascuns doi ani. A oferit-o apoi unui anticar, Alfredo Geri, care avea o galerie de artă în oraș. Peruggia voia o recompensă “pentru că a redat tabloul poporului italian”. A fost arestat, iar tabloul returnat muzeului Louvre în 1913. Hoțul a fost judecat și condamnat, dar eliberat repede, pentru că mulți italieni il vedeau ca pe un erou. A luptat în primul război mondial, după care s-a întors în Franța unde a și murit în 1925. Despre acest furt s-a scris foarte mult în epocă și a lansat mediatic Gioconda, de atunci cel mai cunoscut tablou pictat vreodată.
2.
La Florența, anii trecuți, un oarecare aflat în căutarea celebrității s-a apucat să scotocească pămîntul într-un scop detestabil. Dorește să scoată la suprafață presupusul schelet al Lisei Gherardini. Doamn
a a fost soția lui Francesco Di Bartolomeo di Zenobi del Giocondo. De unde și “Gioconda” , sau Mona Lisa. Ea a servit drept model lui Leonardo da Vinci. Săpăturile sunt urmărite de presă cu un zel demn de o cauză mai bună. Ideea este că dacă se găsește scheletul distinsei doamne, aflăm nu știu noutăți despre ea. Cine a fost, de ce boli a suferit etc. Si, mai ales, care e secretul zîmbetulului ei, rămas pînă azi nedescifrat. Ideea mi se pare proastă. Pentru mine, surîsul ei trebuie să rămînă așa cum e – un mister. 
Gioconda a murit in 1542, la 62 de ani. Portretul făcut de Da Vinci nu i-a adus celebritate. Era un tablou de familie și nimic mai mult. Chipul ei a devenit emblematic abia in secolul trecut. Acum, cineva prea curios dorește să îi citească ADN-ul (!) și să reconstituie figura după craniu (!!). E cam mult domnilor. Lăsați-o în pace pe Gioconda !
Ilustratia www.holytaco.com www.doblelol.com www.khaanz.com www.stelian-tanase.ro.