INCORONAREA REGINEI ELISABETA

By 2 iunie 2020Graffiti

elisabeta 2*** 2 iunie 1953, are loc la Londra ceremonia regina elisabeta 2de încoronare a Reginei Elisabeta a II-a.

” M-am intrebat cine este de fapt soțul reginei Elisabeta ll ? Care e misiunea lui, in afară de se afla mereu la doi pași în urma ei. Incearcă să treacă neobservat deși e un bărbat care se face remarcat usor. E înalt, impune, are ținută. S-a născut in insula Corfu in 1921 ( e de seama cu regele Mihai cu care e văr). Este născut in religia ortodoxă, prinț al Greciei și Danemarcei. E nepotul regelui Greciei, George l, si fiul prințului mostenitor Andrei. Mama sa, Alice, ( născută surdă) a fost nepoata marii regine Victoria. Un puci militar la Atena l-a obligat pe rege să abdice in 1922. Rudenia cu regele George al Marii Britanii i-a salvat viața, lui și familiei lui. S-a refugiat în Occident, întîi la Londra apoi la Paris. Viața printului Filip – pina la un punct – a fost aceea a unui vagabond, silit să-si schimbe frecvent domiciliul – Franta, Germania. A trecut prin mai multe școli, pină cind a ajuns in Scoția. Iși schimba numele in „Mountbatten” după tutorele său, lord Louis Mounbatten. Apoi trece la Scoala Navala regală de la Dortmouth, în sudul Angliei pentru a deveni ofițer de marină. În 1939, familia regală face o vizită aici. Filip este insărcinat să se ocupe de fiicele regelui. Filip are 18 ani, Elisabeta 13. Impresia pe care o face tinărul ofițer prințesei mostenitoare este decisivă. Se indrăgostește de tinărul cu un aer de viking, politicos, plin de umor. Ii va scrie, vor rămîne in anii războiului in contact. In 1945, se revăd la Londra și devin nedespărțiți.

Elisabeta are 5 ani mai putin, e născuta în 1926 la Londra. Nu era sortită să fie regina, dar fratele tatălui ei abdica in 1936 pentru a se căsători cu o americanca divorțată, Wallis Simpson. Elisabeta devine prințesă moștenitoare. Din 1940 țara trece prin vremuri foarte grele, bombardamentele germane impun familiei regale să părăseasca Londra, dar regele George al-Vl-lea refuza. Rămîne alaturi de londonezi. Gest care impresionează puternic publicul britanic și aduce popularitate familiei de Windsor. Sentiment care va conta mult in bătăliile si privatiunile pe care UK le va indura în următorii ani. Nu numai pină in 1945, dar si mai tirziu, pentru că Marea Britanie iese epuizata si sărăcită din război.

In 1946 Elisabeta face cunoscuta intenția de a se mărita cu prințul Filip. Nimeni din familie nu pare încîntat. Argumentele contra sunt /1 Elisabeta este regina elisabeta 1prea tinără, 2/ Filip nu este candidatul potrivit. E ortodox, nu e englez, etc. Ca să treaca peste aceste obstacole ( ridicate mai ales de primul ministru Churchill si mama Elisabetei), Filip trece la anglicanism, renunță la titlurile de prinț al Greciei si Danemarcei și ia numele protectoruilui său, Mountbatten. Piedicile cad mai ales pentru ca Elisabeta insistă. Il iubește cu fervoare pe Filip si nu vrea pe nimeni altcineva. Regele George al Vl-lea are o mare problemă – de a asigura viitorul monarhiei. Are nevoie de un moștenitor – ca să moara liniștit, fiind foarte bolnav. Atitudinea fermă a prințesei Elisabeta îl convinge în cele din urmă să își dea acordul.

Căsătoria celor doi se desfasoara cu mare fast la Londra, la 20 noiembrie 1947 ( participă și regele Mihai, vărul celor doi). Noutatea evenimentului este ca BBC preia ceremonia pentru milioane de telespectatori. Aspectul esential al poveștii este că nu este o căsătorie aranjată, cum se intimpla, cînd mariajele reprezinta o afacere și multa politică pentru că se caută îmbogatirea familiei in cauza, mai multă putere și influenta. Aici este vorba despre dragoste pur si simplu. Aspect care se va vedea prin aceea ca Elisabeta si Filip au trecut cu bine – 7 decenii – prin nenumărate încercări. Odată cu căsătoria lor, și grație televiunii, devin foarte populari. Sunt tineri, frumosi, promit un viitor strălucit coroanei. Dau o imagine increzătore dinastiei. Britanicii nu primiseră de multă vreme vesti bune. Speranța renaste pe străzile Londrei în acea zi de 20 noiembrie 1947.

filip 3Următorii 5 ani ai cuplului sunt cei mai buni ani din lunga lor istorie. Apare primul copil, noiembrie 1948, Charles – desemnat prinț mostenitor și primul in ordinea succesiunii la tron după Elisabeta. Apoi se naste o fată, Ann. Filip este numit comandant de vas si trimis in misiune in Malta unde rămine pina în 1952. Este însoțit de Elisabeta. Sunt cei mai fericiti ani ai cuplului, după cum a spus în urma cu citiva ani chiar regina. Au trăit ca doua persoane civile, fără îndatoriri publice, fără politică & politiceni. Și-au văzut de viața de familie. Fericirea nu dureaza insă niciodată o vesnicie. În februarie 1952, regele George Vl se stinge in somn la Londra în urma unui infarct. Suferea de cancer pulmonar. Nu a mai putut fi salvat. Elisabetha si Filip se aflau într-un turneu. Tristul eveniment i-a surprins in Kenya Filip a inștiințat-o de tragicul eveniment. S-au intors acasă, la Claredge House, reședinta celor doi. Efectele s-a văzut iemdiarf. La aeroport Elisabeta coboara prima din avion, iar Filip o urmează la doi pasi in spate. Este ce va face toată viața.

Si nu este singura situație care complica lucrurile. Ca soț, Filip este capul familiei și își exercitase acest rol în primii ani de căsătorie. Filip este un barbat dominator căruia ii place să de dea ordine, să conducă, să fie șef. Cu Elisabeta ca regină, datora ascultare. Peste regină nu exista nicio autoritate. Căsnicia lor este supusa astfel la incercări grele. Depinde de echilibrul lor,de dragostea dintre ei să reziste împreună. Usor de zis…Primul conflict apare in legătură cu paternitatea copiilor. Filip doreste să ii poarte numele, Mountbatten. Churchill, regina mama Mary etc, – matriarhatul de la Buckingham Palace – se opun categoric si impun numele de Windsor. Un nume totuși nou, din 1916 cind familia regala a renuntat la titulatura de Saxa-Coburg sub presiunea străzii care avea resentimente față de germani cu care Anglia se afla in război. In 1952/53 Filip pierde partida… Filip s-a simtit fără rost in cadrul familiei. Nu avea nici un rol. A fost obligat sa renunțe la cariera de ofițer de marină. A regretat asta toata viata. A avut mereu nostalgia unei flote pe care ar fi putut s-o comande și a oceanelor pe care ar fi dorit să le traverseze. Făcuse mari sacrificii pentru a ramine cu Elisabeta. Rolul de personaj de duzină, de second hand, de figurant care apare la diverse protocoale& evenimente, de insotitor tăcut filip 2ale reginei, nu i se potrivea. Era un om de actiune și obisnuia să iși marcheze teritoriul… La Buckingham Palace nu avea însă nici unul. Avea nevoie de un rol pe care să-l indeplinească, de sarcini precise pe care să le duca la bun sfirsit. A sta degeaba nu era vocația lui…

Sunt ani triști pentru ducele de Edinburg… In 1956 se revoltă. Pleaca intr-un ocol al lumii cu vasul regal Britannia Lipsește de la Londra mai multe luni. Presa incepe sa comenteze că ar exista neințelegeri între el și regină. Revine, și lucrurile iau altă turnură. Elisabeta a ințeles mesajul. Mai apar doi copii, băieti, Edward si Albert. De data asta Filip cistigă partida. Print-o declaratie a reginei Elisabeta copii lor se vor numi Mountbatten-Windsor. Rolul rezervat prințului Filip in cadrul familiei regale se amplifică. E văzut mai des in public, face declaratii în diverse ocazii, si nu se lasă deloc incorsetat de regulile impuse de Buckingham Palace. In 1969 acceptă în premieră să se facă un film teve despre viata familiei regale. În trecut ar fi fost considerat lez-majestate. Filip susține ideea și lasă să fie arătat interiorul palatului. Membrii familiei regale sunt surpinsi in activitați casnice, copiii la joaca – fara cenzura. Filmul are un mare succes. Regina si prințul consort nu mai sunt văzuti de departe, ca niște semizei. Faptul contribuie la crearea altei imagini – mai prietenoasă – pentru Elisabeta si Filip, pentru copiii cuplului. Se propagă imaginea unei familii normale, în ciuda însemnelor regalității.

regina elisabeta 5Filip a incercat si in anii 50 ( fără să reușeasca) dar si in anii 60/70 modernizerea casei regale. Ideea e că daca vrei sa supraviețuiesti, trebuie să te schimbi in pas cu lumea. Conservatorismul de la Buckingham Palace a tinut poporul departe, a răcit o perioada relatiile cu societatea, ceea ce Filip ar fi vrut să evite. Acest lucru s-a observat in controversele care au apărut atunci. Prințul Filip a primit o lovitura grea in 27 august 1979 cind lordul Mountbatten a fost asasinat de teroristi nord-irlandezi. A fost protectorul si sfatuitorul lui, cel care l-a indrumat în carieră și în viață. Un alt moment a fost drama principesei Diana. Filip a fost aproape de ea, a încercat să o împace cu Charles. Chiar dacă nu a reusit să stopeze divortul și drama care a urmat a fost unul dintre putinii din casa regală care a înteles-o. Abordarea lui a fost diferită. A sfătuit-o pe regină apoi să țină discursul de adio pentru Diana. Regina – imediat după accident – a fost reticentă si a refuzat să iasă în public. Ceea ce britanicii nu au apreciat. Filip a convins-o să-si schimbe atitudinea, ceea ce a dus la impăcarea opiniei publice cu regina – în cel mai prost moment al ei.

Dacă privim in urmă, vedem un cuplu care a rezistat 7 decenii desi puțini i-au dat șanse. Povestea lor de iubire nu s-a sfirsit nici azi desi a trecut prin incercari foarte dificile într-o epocă in continuă schimbare. Prințul Filip, duce de Edinburgh, a contribuit cel mai mult la deschiderea și modernizarea Casei Regale. Grație acestor eforturi dinastia, coroana sunt astăzi instituții stabile, cu viitor și cu un prestigiu necontestat. În 2017 prințul Filip – din cauza virstei – s-a retras din viața publică. În 2021 va implini 100 de ani. Sper din toată inima să îi apuce.”

*** Fragment din „Repertoarul amorului”, volumul doi, in pregatire la editura Hyperliteratura, toamna 2020
DESKREPORT

Spune-ți opinia, fă-te auzit!