cafea 24“Fiecare ceașcă de ceai reprezintă o călătorie imaginară” – Chaterine Douzel

Ceaiul este un produs incredibil, care a avut de-a lungul timpului un rol major în viața oamenilor, influențând comerțul mondial, politica, tradițiile, arta, filozofiile, ritualurile religioase. Istoria ceaiului este lungă și complexă, întinzându-se pe mai multe mii de ani și cuprinzând mai multe culturi și civilizații. Planta de ceai iși are originile în partea de sud-est a Asiei, într-o regiune ce cuprinde nord-estul Indiei, nordul Burmei (Myanmar-ul de astăzi) și provincia Yunnan (China). Ceaiul a fost întrebuințat pentru prima oară de chinezii din provincia Yunnan, în timpul dinastiei Shang (1500 î. Hr. –1046 d. Hr.) fiind folosit inițial ca băutură medicinală iar apoi în prepararea băuturilor și a mâncărurilor.

ceai 13Ca și cafeaua, începuturile utilizării ceaiului sunt învăluite în legendă: se spune că Shennong, împăratul Chinei, inventatorul agriculturii și medicinei chineze, a desoperit ceaiul pe când, aflându-se la umbra unui copac, bea apă fierbinte dintr-un bol; câteva frunze din copac s-au scuturat în bolul său cu apă, făcând ca aceasta să se coloreze. Împăratul a luat o înghițitură din această băutură și a fost placut surprins de aroma și proprietățile reconfortante ale acesteia. A testat apoi proprietățile medicale ale diferitelor plante, unele dintre ele otrăvitoare și a desoperit că ceaiul acționează ca un antidot.

cafea 15 Indiferent dacă aceste legendă are sau nu un sâmbure de adevăr, este clar că ceaiul a jucat de secole un rol extrem de important în cultura asiatică. Prima atestare documentară este reprezentată de un text medical care aparținea unui funcționar chinez, Hua T’o, despre care se știe că a trăit în secolul III d. Hr. Tot cam de-atunci, datează și dovezile materiale ale întrebuințării ceaiului, respectiv recipiente cu ceai găsite în morminte din timpul dinastiei Han.

În timpul dinastiei Tang (618 d.Hr. – 907 d.Hr.), băutul ceaiului devenise popular iar ceainăriile atrăgeau artiștii vremii. Unul dintre ei, Lu Yu fiind autorul primului tratat despre ceai: Cha Jing (Obiceiurile ceaiului). Începând cu secolul VII, ceaiul a fost introdus și în Japonia de către călugării budiști japonezi care mergeau în China spre a se familiariza cu cultura chineză. În scurt timp, ceaiul a devenit o băutură a claselor superioare, împăratul încurajând importul de semințe și plantarea ceaiului în Japonia. Ceremonialul ceaiului a fost adus în Japonia tot din China, prin secolul XV. Inițial ca un ceremonial religios, s-a dezvoltat pe parcursul timpului, dându-i-se dimensiuni spirituale și transformându-se într-o formă de expresie artistică.

cafea 14Ceaiul a fost introdus și preoților și negustorilor portughezi care fac scurte mențiuni cu privire la acest obicei întâlnit în călătoriile lor în Orient, în secolul XVI. Dar nu portughezii sunt cei care au adus ceaiul în Europa, ci olandezii, prima ladă de ceai importată fiind înregistrată în portul Amsterdam în anul 1606. Din Olanda, s-a răspândit și în alte țări ale Europei. Ceaiul a ajuns în Anglia în timpul lui Oliver Cromwell, în secolul XVII si a devenit foarte repede băutura tradițională a englezilor. Prima ceainărie s-a deschis la Londra în anul 1706 și dăinuie și astăzi. Britanicii au dezvoltat producția și consumul de ceai în India cu scopul de a concura cu monopolul chinezesc de ceai, Anglia fiind și astăzi unul dintre cei mai mari consumatori de ceai din lume. Britanicii sunt cei care au răspândit obiceiul de a bea ceai în coloniile lor, în America și în alte țări ale lumii.

Planta de ceai poarta numele științific de Camellia sinensis. În funcție de gradul de oxidare a frunzelor, există patru tipuri de ceai: ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul oolong și ceaiul negru. Băutura clasică se obține din infuzarea frunzelor uscate ale acestei plante. Ceaiul este cea mai consumată băutură după apă la nivel mondial. În 2010, producția de ceai a fost de 4,52 milioane de tone, cei mai mari producători fiind China, India, Kenia, Sri Lanka și Turcia.

ceai 12Ceaiul are proprietăți curative, consumul moderat fiind asociat cu un risc diminuat de boli cardio-vasculare, anumite tipuri de cancer, diabet, tulburări nervoase, osteoporoza. De asemenea, ceaiul intervine în controlul greutății, îmbunătățește sistemul imunitar, are acțiune anti-inflamatoare, anti-bacteriană și anti-virală, ajută la sănătatea cavității bucale și furnizează protecție împotriva razelor ultra-violete.

Și în cultura altor civilizații, altele decât cea asiatică, ceaiul se folosește în medicina populară din cele mai vechi timpuri, ca remediu, numai că infuziile nu re realizează din frunzele plantei de ceai ci din alte tipuri de plante sau fructe: mușețelul, menta, cimbrul, fructele de pădure – iată numai câteva exemple.

Dincolo de utilizările sale în medicină, ceaiul este o băutură consumată pe toate continentele și de toate culturile. Este cel care ne revigorează dimineața și ne calmează în timpul serii. Îl putem bea singuri sau în societate, în timpul unei petreceri extravagante sau al unei simple mese. Ceaiul reîmprospătează spiritele, reduce oboseala, luptă împotriva depresiei și ne umple cu energie. Este motivul pentru care iubim și astăzi ceaiul!

DACIANA PANAIT>

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Spune-ți opinia, fă-te auzit!