IUBIREA DE-O VIAȚĂ A REGELUI MIHAI

By 13 ianuarie 2019Graffiti

mihai civilLa Sinaia parvine de la Foreign Office/Londra invitatia de a participa in decembrie la ceremoniile prilejuite de căsătoria principesei moștenitoare Elisabeta. Suntem la sfirsitul lunii octombrie. In speranța că nu se mai intoarce la București guvernul in frunte cu dr Patru Goza, omul Kremlinului, este acord cu călătoria. Mihai era singurul rege rămas pe tron în blocul sovietic. Argumentul era – spus de dr Petru Groza direct regelui – : “Trebuie să vă duceţi, altfel se va pretinde că sunteţi ţinut prizonier.”

Nu e de mirare că atmosfera din aeroportul Baneasa la plecare a fost atent întretinută de guvern. Au fost prezenți toți miniștrii. Protocol, flori, imn, felicitări, fanfară, strîngeri de mîini, zîmbete. Regele s-a minunat de asemenea cordialitate. S-ar crede – dacă nu ar fi cunoscut ostilitatea guvernului pro-sovietic – că între rege si guvern existau relațiile cele mai bune. De fapt în culise – cu consilierii sovietici – se pregătea alungarea sa. Aveau termen de la Stalin pînă sfîrșitul anului să-l alunge pe rege. Dr Petru Groza, Ana Pauker, Teohari Georgescu, Emil Bodnăraș, Vasile Luca, calculau că poate nu mai era nevoie de o lovitura de stat pe care o pregăteau – în eventualitatea că regele Mihai va rămîne la Londra, renunțînd la tron.

regina elisabeta 2Atmosfera din Londra şi de la palatul Saint James contrastau puternic cu se petrecea la București. Mihai si mama sa, regina-mama Elena, participă la un program foarte aglomerat de intîlniri oficiale și private, de banchete, dineuri, ceremonii etc. Revăd rude venite pentru căsătoria Elisabetei, dar și oficiali, mai ales britanici, cu care încearcă să discute șansele monarhiei în România. Cere sfaturi, (să se întoarcă sau nu acasă?). A întrebat direct ce ajutor este dispusă Londra să ofere României și tronului. Este o mare aglomeratie de politicieni de rang înalt, de diplomati, de aristocrati, de oameni foarte bogați și influenti, de celebritati. Știm astăzi,că alungarea regelui era deja cunoscuta oficialilor britanici.

Intr-o seara regele Mihai o cunoaște pe Ana de Bourbon-Parma. Regele Mihai povesteste – “ Întîlnirea noastră fost cu adevărat o dragoste fulgerătoare…” . Se intimpla la hotel Claridge’s, cînd regele Mihai revine din oras. Aici îl asteptau mama sa, plus Ana de Bourbon Parma si regina Frederika. Putem să ne întrebăm dacă era o întîlnire „aranjată” de cele doua viitoare soacre sau doar un hazard, norocul. Mai ales dacă am ști că regele Mihai o văzuse în citeva imagini pe prințesa Ana de Bourbon-Parma, la Sinaia, într-un jurnal de actualități cu imagini de pe frontul de vest în care prințesa apărea la volanul unui jeep militar. Să ne imaginăm că a remarcat-o și de atunci a încercat s-o întilnească – o altă Cenușăreasă și prințul ei. Ar fi o poveste prea frumoasă, dar de ce nu!?

Intilnirea a fost cit se poate de reușită, cei doi se îndrăgostesc. Se plimba prin oras, intra in localuri, în magazine, văd un film,(regele nu știa cit costa un bilet, de unde se ia, etc.) – Ana de Bourbon-Parma joacă rolul de ghid. Se poartă simplu amîndoi, ca doi tineri îndrăgostiți. Lucrurile evoluează repede. Regele Mihai îi propune logodna. Ana de Bourbon-Parma acceptă. Dacă regele Mihai pleca la Bucuresti fără să clarifice planurile pe care le avea, nu se știa ce va urma. Dacă – de exemplu – va mai putea sa iasă din țară!? Lucrurile se perfectează la Lausanne în Elvetia, unde cei doi rămîn o săptămînă. Aici se oficializeaza – într-o ceremonie privată – logodna dintre cei doi. Regele Mihai o cere apoi pe logodnica sa în căsătorie.

Prin marețalul Palatului Negel, anunță Guvernul de logodna care survenise. De asemenea planurile de căsătorie ale regelui. Guvernul răspunde că nu este de acord. Cind dr Petru Groza se plînge ca o nuntă regală este prea scumpa, Palatul ripostează prin Negel că nunta se poate organiza în străinătate. Guvernul trimite din nou răspuns negativ. Rezultă că de fapt Moscova se opunea căsătoriei. „Negel s-a întors la Lausanne să ne spună ce s-a întâmplat. La câteva zile după aceea, am luat trenul și ne-am întors în țară.” Atmosfera în jurul regelui la sosire pe aeroportul Băneasa contrasta vădit cu cea de la plecare. Nu se aștepta nimeni să se intoarcă. Regele Mihai le strica planurile. Atmosfera era glacială, chiar ostilă. „Toți aveau niște mutre încruntate, de-abia dădeau mâna cu mine.” isi amintește regele Mihai. Moscova presa.

regele mihai regina alenaDr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu Dej, Ana Pauker etc. se aşteptau să nu îl mai vadă pe rege la București, mai ales după ce fusese refuzat în privința căsătoriei. Intențiile Moscovei nu se cunoșteau, dar numai bune nu erau în ce privește regimul monarhic. Regele își luase riscuri foarte mari, inclusiv de a fi deportat în URSS sau ucis. „Întoarcerea noastră a însemnat pentru ei o lovitură, pentru că le-am făcut mai grea misiunea ce li se încredinţase de la Kremlin.”

Regele împreună cu mama sa nu rămîn la Bucuresti, se retrag la Sinaia cu gîndul să petreacă aici sărbătorile de iarnă. Nu îşi închipuiau că va fi ultimul Crăciun în România. Luni, 29 decembrie, mareşalul palatului, Dimitrie Negel, îl anunță pe rege că este invitat la București, să “ discute cu primul ministru o problemă de familie.” Regele Mihgai și-a imaginat că este vorba despre căsătorie. Marți, a doua zi, 30 decembrie, are loc la palatul Elisabeta întrevederea fatală cu dr Petru Groza, prim-ministru si Gheorghe Gheorghiu-Dej, seful Partidului Comunist (PMR). In jurul palatului erau mihai dejplasați militarii diviziei Tudor Vladimirescu, formată în URSS în timpul razboiului din prizonieri români care trecuseră de partea Armatei roșii. Legăturile telefonice erau tăiate. Se petrecea de fapt o lovitură de stat .Comuniștii schimbau prin forță forma de guvernămînt – regimul monarhic constitutional – cu o asa-zisă republică de ispirație sovietică. Regele realizează că nu mai există nicio posibilitate de a ieși din situație în circumstanțele date. După călătoria la Londra știa că este lipsit de orice sprijin din afară. În țară rezistenta față de bolșevici era nimicită. Semnează actul de abdicare. “ După ce au ieşit din odaie, mama s-a uitat la mine şi am văzut că-i dau lacrimile. În faţa străinilor ştia atît de bine să-si ascundă sentimentele.“

Mama si fiul ei hotărăsc să se retragă la Sinaia să-și pregăteasca bagajele. Întrebati de dr. Petru Groza și Gheorghiu-Dej dacă vor să rămînă în țară, răspund nu. România era departe de a fi o țară sigură pentru un fost rege. Facerea bagajelor a fost un nou prilej de vexațiuni. Oamenii regimului scotocesc valizele, nu îi lasa pe cei aflati pe lista de plecare să își ia Mihai Anaaltceva decît lucrurile strict personale. Un coșmar – va caracteriza regele acele zile. Pe 4 ianuarie, cei doi plus un mic anturaj, se îmbarcă, flancați de militari, în gara Sinaia, pe direcția Vest. La Copenhaga, logodnicei nu i se comunica decît dupa 3 zile ce se intîmpla cu regele Mihai. Că abdicase, că era în primejdie. Trenul traverseaza in aceași noapte Transilvania, intră în Cîmpia Panonică, ajunge întii la Budapesta, apoi la Viena și se îndreapta spre de aici Elvetia. Nici o clipă pasagerii lui nu au fost siguri că ajung la destinație, că rușii nu vor îndrepta trenul spre Siberia.

Cei doi îndragostiți se intilnesc la Davos, unde petrec o scurtă vacanță. Au ajuns și la Olimpiada de iarna de la Saint Moritz să vadă cîteva întreceri. Fac planuri de căsătorie. Regele se intoarce la Lausanne, la 16 februarie, iar Ana de Bourbon-Parma la Copenhaga. Chestiunea care a apărut îndată a fost dispensa pe care trebuiau să o ceara de la Vatican. Mihai era ortodox, logodnica lui catolică. Alte chestiuni – răceala neasteptată a cancelariilor occidentale vizavi de fostul rege. In situatia lui materială. Era lipsit de orice fel de resurse. La 29 februarie cei doi se întilnesc la Paris pentru cîteva zile, pentru a stabili detaliile căsătoriei. Apoi fostul rege merge la Londra pentru intilniri oficiale. Aici denunță în fața presei abdicarea forțată din 30 decembrie 1947 și o declară ilegitima. In legatură cu casatorie regele George promite să intervenă pe lingă papă. Vaticanul raminea inflexibil. Apoi Mihai traverseaza Atlanticul la bordul unui pachebot, pentru a ajunge in USA, unde il va intilni la Casa albă pe regele mihai casatorie 2presedintele american Harry Truman, la 22 martie. Și această întîlnire a rămas fără niciun rezultat pentru situatia dramatică în care se găsea Romania. Truman nu voia să îl supere pe Stalin. Logica sferelor de influență funcționa și in acest caz.

Ca rege, Mihai nu se putea căsători decît intr-un singur mod – în biserica ortodoxă ( conform Constitutiei din 1923). Singura variantă pratica era ca Ana de Bourbon-Parma să accepte să se cunune în rit ortodox. Ceea ce și face. Regele Paul al Greciei, in situația in care alte Curți regale au refuzat să-i primească, i-a invitat la Atena, asigurîndu-le onoruri de stat. Ceremonia religioasă a avut loc la 10 iunie 1948 în sala tronului din palatul regal. Cum familia miresei nu a participat la nuntă (din considerente religioase) mireasa a fost condusă la altar de un unchi, prințul Erik al Danemarcei. Au rămas pentru cîteva zile la Atena, găzduiți în continuare de regele Paul, în palatul său de vară, Tatoi. La începutul lunii august Mihai si Ana s-au stabilit la Florența, unde regina-mama Elena, deținea o vilă. Primul copil, Margareta, s-a născut în 1948, la Lausanne, la 26 martie.

STELIAN TĂNASE

DESKREPORT

 

Spune-ți opinia, fă-te auzit!