LACRIMA UNUI COPIL

By 22 aprilie 2012La zi

Am urmărit zilele astea un ciudat incident pe un stadion. O mînă de copii afişau un bener inofensiv. Forţele de ordine l-au smuls. Nu mai amintesc schimbul de cuvinte. Jalnic. Mai curînd acesti aşa zişi oameni de ordine şi oficiali trebuiau evacuaţi de pe stadion. Motivul? Textul afişat nu era pe lista aprobată de federaţie ! Au urmat lacrimile copiilor care pe buna dreptate nu au înţeles cu ce greşiseră. Acest incident s-a purtat între nişte pici veniţi să incurajeze clubul favorit, Steaua, şi nişte găligani, care altfel nu fac faţă cînd galeriile reale se dezlănţuie. Atunci nu îi vezi pe nicăieri pe aceşti bătăuşi oficiali. Dispar, şi după incidente vin cu explicaţiile cele mai stupide.

Acum, în faţa unor copii au vrut să îşi arate muşchii, să probeze profesionalismul şi zelul !!! Şi-au şi găsit momentul şi cu cine ! Au fost imagini de neprivit.

Violenţa – cu atît mai mult cea gratuită- exercitată de adulţi asupra minorilor mi se pare a fi una dintre cele mai urîte lucruri pe care la poţi întîlni. Preşedintele FRF Mircea Sandu a intervenit să repare lucrurile, dar a făcut-o tardiv. În fond autorii faptei au avut instrucţiuni şi se pot ascunde în spatele lor. Aici trebuie lucrat. Excedaţi de ce se strigă pe stadioane la adresa lor, şefii fotbalului românesc, cenzurează de la o vreme mesajele care pot fi afişate, Ele trebuie aprobate dinainte. Ca să işi arate zelul faţă de aceşti sefi, forţele de ordine, observatorii FRF, intervin în maniera amintită. Totul plecat de la un act de cenzură şi de la ordine venite de sus. De aici a ieşit toata isteria stewardului şi a omului federatiei.Pe bener nu era nimic rasist sau care să îndemne la violenţă, nici jigniri la adresa cuiva. Felul cum citesc LPF şi FRF – care au dată această hotărîre privind cenzura benerelor şi a scandărilor – ţine exlusiv de persoanele celor doi şefi FRF şi LPF, care nu vor să fie criticate, persiflate de galerii pe stadioane. Aici e un abuz care produce, iată, şi asemenea episoade extrem de triste. Un copil căruia i se smulge benerul prin care îşi încuraja echipa favorita este de neimaginat. Nu şi la Bucureşti. Parca voiam să aducem lumea pe stadioane. De ce, ca să fie agresaţi, jigniţi de aşa zişii oamenii de ordine ? Nici copii, după cum vedem, nu sunt exceptaţi. Ceva nu se potriveşte aici

Acum victima a fost un biet copil. Ce să înţeleagă Marius Ciobanu şi copii din jurul lui din acest comportament absurd al adulţilor? Din marile războaie de pe stadioane! Din nebunia generală ? Din violenţa societăţii româneşti? Nimic,

FOTO Ziare.com

Alătură-te discuției 4 opinii publicate

  • Ultima mea preocupare ar fi „tragedia” unor copii cărora li se smulge un banner (benere nu există!) pe un stadion unde unii câştigă milioane, pe seama unor „copii”. Mai repede aş deschide stadioanele pentru ca aceşti copii să joace fotbal de plăcere, ci nu pe bani ! Stadioanele au devenit „loc de întâlnire a huliganilor” (nu toţi, ci majoritatea), aşa că trebuie să li se schimbe destinaţia ! Nu de altceva, dar „a da cu huo” a devenit „sport naţional” în România manelizată de azi. Îmi aduc aminte că mergeam la stadion cu mama, tata, sor-mea şi frate-miu şi „atmosfera” era alta… deci se poate !

  • Stelian Tănase spune:

    @TG banner/bener. Eu folosesc ambele forme, dar cred ca principiul fonetic aplicat in limba romana ne va obliga sa adoptam forma bener/e.

  • problema prezinta doua fatete ale aceluiasi organism bolnav: 1.cit timp vor mai fi platiti batausii si aparatorii hotilor din banii ce se string din impozitele noastre,din banii ce ni se fura din pensiutele de mizerie ce ni se dau dupa o viata de truda. 2.cine i schimba pe alde mircea si mitica din fruntea sportului mafiotiuzat de acesti interlopi?

Spune-ți opinia, fă-te auzit!