LUXUL MELANCOLIEI DUPĂ CORTINA DE FIER

By 9 octombrie 2020Litere & Comp.

tanase luxul melanacoliei Ce an, 1982! Imi apare primul roman, „Luxul melancoliei”. Spre vara primesc un apartement, 2 camere de 52 m si ma mut. Parasesc garsoniera de groaza de la etajul X. De acum locuiesc pe mîna stîngă a bulevardului Filantropia, doi pași de Cimitirul evreiesc. E al treilea cartier bucureștean în care trăiesc – după Obor și Bariera Vergului. In capătul străzii mele se găseşte o grădiniţă, cindva „Şcoala din mahalaua Dracului”. Bulevardul nu mai are aspectul lui de altadată – cu cinematografe, prăvălii, restaurante faimoase, ateliere de reparaţii. Odată a fost un cartier eminamente negustoresc, mica burghezie harnică și prosperă. În anii 70 Ceauşescu a dat ordin ca imobilele antebelice de la bulevard să fie demolate. S-au ridicat în loc blocuri urîte, cu aspect post-apocaliptic.

Cartierul a apărut între Hanul galben şi groapa lui Oautu înainte de Primul Război Mondial. Construirea gării de Nord a dus la aparitia peste pirloaga a caselor joase si a pravaliilor lipite una de alta intinse de la Piata Victoria pina la Chibrit si podul Constanta. S-au dus intr-o generatie peste arături, culturi de porumb, grădini şi livezi. Am cercetat trecutul cartierului in presa timpului si in arhive. Am descoperit ca veneam de la o bariera a orasului, SE, cea a Vergului, la alta – la Hanul Galben, NV. Vodă Mavrogheni a ridicat pe aici un foişor, palat domnesc, cişmea, monetărie, gradini, un spital precum şi biserica Mavrogheni cu hramul Izvorul Tămăduirii, în curtea căreia e îngropat Ion Heliade Rădulescu. Aici in 1821 Tudor Vladimirescu s-a întilnit în taină cu Alexandru Ipsilanti incercînd o împăcare între panduri și Eteria. Cîțiva ani mai tîrziu Ion Eliade Rădulescu a tipărit aici prima gazetă românească – Curierul românesc, inainte să se mute la Obor, într-un loc întins care îi poartă amintirea Cîmpul lui Eliade ( unde m-am născut si am trait prima copilarie). Aici a cîntat in corul bisericii Brâncuși cînd era student pînă a fost dat afară de paroh care l-a surprins furînd din cutia milei – de foame.

filantropia 1 mai piata Am bătut zona cu pasul de nenumărate ori. Îmi place, e incărcată cu multa istorie deși nu pare. La intersecția Calea Filantropia cu Banu Manta, se găsea odată bariera de N-V a Bucureştilor – destul de turbulentă (de unde numele) – Mahalaua dracului. Era populată de ţărani, negustori, de hoţi şi tîlhari veniţi după pradă. În aceste locuri a pictat Ion Luchian. Se păstrează un peisaj superb prins într-o iarnă. Hanul Galben (interesecția str. Banul Manta cu str. dr Felix) a rezistat pînă în 1985, cînd Ceauşescu a dat ordin să fie demolat pentru a face loc unei parcări. Asta ca să nu rivalezeze casa modestă, păstrată miraculos peste timp, cu mărețele lui blocuri proletare din spate. Motivul – strica peisajul! Memoriile, protestele, articolele din presa literară nu au putut salva hanul. Păcat, mare păcat. De cite ori nu mi-am purtat pașii pe aici întrebîndu-mă cum aș putea intra inăuntru. Pe aici pe undeva venea Nicolae Filimon să se odihnească, să citească şi să scrie. O făcea mai ales vara, într-o livadă şi o căsuţă ce le moştenise. Era gospodar, strîngea fructele și le vindea, din struguri făcea vin, tot pentru comerț. Mai încolo e piața 1 Mai, Filantropia pe vremuri. A fost prima piață naționalizată de comuniști în 1948. Constantin Doncea viceprimar, liderul grevei de la Grivița din februarie 1933 – avînd trista notorietate că a demolat într-o noapte statuile din București ( regele Carol, regele Ferdinand, IC Bratianu, Ionel filantropiaBratianu, Lascar Catargiu etc) – a participat la inaugurare. Păstrez o pagină de ziar cu un reportaj de la trista festivitate. Vizavi erau restaurantul și grădina ”Parcul Millea” unde venea prin 1945/6 Gheorghiu Dej care locuia pe strada Cîmpina, in spatele pietei Domenii, într-o vilă, în curtea căreia pusese să se sape un adăpost antiaerian nu cumva să-l lovescă americanii dacă ar fi bombardat Bucureștiul. Clădirea restaurantului Parcul Millea se păstrează și azi, folosește ca depozit. Literele vechii firme se pot citi inca. Gheorghiu Dej venea pe jos însoțit de cițiva complici cu care făcuse pușcărie ( Chivu Stoica, Draghici, Apostol, Teohari Georgescu, Iosif Chișinevschi) să îi asculte cîntînd romanțe pe Dorina Drăghici și Nicu Stoenescu.

Intre cel doua piețe – Filantropia si Domenii – existau multe cinematografe cu gradini de vară, intretimp dispărute. Plus o puzderie de circiumi foarte animate unde se stringeau chibiții – fanii curselor de cai de la Hipodrom aflat în apropiere. Se discutau cursele, se masurau jocheii, se paria cu pasiune la citeva agenții celebre. Cartierul era vestit pentru acești pasionații de cai&curse care se strîngeau aici. La extrema vestică a mahalalei, se gasea Podul Grant. Unea Griviţa cu Giuleştiul. Podul a fost demolat fară rost. Dacă a scăpat neatins de covorul de bombe anglo-american la 4 aprilie 1944, nu a reuşit să supravieţuiască teribililor ani ’80. Aici era coperta 2graniţa Mahalalei Dracului – pe aliniamentul Gropii lui Ouatu. Numele nu vine de la un tîlhar, ci de la „fabrica lui Watt” – tradus astfel Ouatu în jargon bucureştean. Unii confundă locul cu groapa Cuțarida (lumea din romanul lui Eugen Barbu, Groapa) – cîteva stații mai departe. Pe locul fostei gropi Cuțarida regele Carol a trasat Parcul Copilului gazda unui teren de rugby. În anii 30 groapa de gunoi s-a acoperit și s-au construit locuinte ieftine pentru ceferisti care azi trec drept locuințe de lux. Revenind, pe locul gropii lui Oautu s-a taiat un parc unde s-a ridicat biserica Sf.Maria. Biserica face pandant cu cealaltă biserică, mai veche, Mavrogheni. Chiar în spatele bisericii Sf Maria vine strada Carol Knappe unde a Ștefan Foris, șeful PCR a fost sechestrat în 4 aprilie 1944 (ziua marelui bombardament angloamerican la Gara de nord/Grivița ) de un comando condus de Emil Bodnăraș și Iosif Rangheț și dus intr-o casă conspirativă din Vatra Luminoasă, unde l-a 23 august va fi ținut sub arest mareșalul Antonescu înainte de a fi predat rușilor.

Ca prima impresie despre Mahalaua Dracului, unde m-am mutat in vara anului 1982″

*** Fragment din volumul „Sunt un copil al Razboiului Rece” aparut la editura Corint 2020.

*** Cereti exemplarul dorit la libris.ro elefant.ro, libraire.net, emag.ro, etc.

DESKREPORT

Spune-ți opinia, fă-te auzit!