La 11 februarie 1945 s-a incheiat Conferinta de la Yalta. Românii suntem convinși că soarta României a fost decisă la două întîlniri la vîrf între maimarii lumii. Prima a avut loc în 1945 Crimeea la Yalta, intre Franklin Delano Roosevelt, Winston Churchill și Iosif Stalin. A doua s-a desfășurat în largul insulei Malta, la 2-3 decembrie 1989 între George Bush și Mihail Gorbaciov. La primul summit s-a împărțit lumea postbelică în sfere de influență, în zone de ocupație. Noi românii am căzut la est de Cortina de fi
er, am fost ocupați de sovietici, pentru aproape o jumătate de secol. Chiar dacă în 1958 Armata roșie s-a retras, România a rămas in cadrele Yaltei, la granița URSS, și și-a păstrat regimul comunist. La a doua întîlnire, cea de la Malta, această împărțeală s-ar fi desfăcut. Cei doi lideri au declarat că războiul rece s-a terminat. Ca urmare, Ceaușescu “marele patriot care apăra independența și libertatea Romaniei “ a fost sacrificat de Moscova si Washington DC. El a căzut victima unui complot pus la cale de KGB cu sprijin CIA. Asta e opinia curentă.
Cam jignitor pentru români acest mit. Ca și cum noi românii nu eram în stare să îl răsturnăm pe dictator dacă ne hotăram să o facem. Am fi niște lași și oricum mămăliga nu explodează. Dacă nu ar fi existat înțelegerea Bush-Gorbaciov spun aceste voci, Ceaușescu mai rămînea multă vreme la putere. În această citire, după Malta, România s-a umplut de agenții sovietici, de grupuri paramilitare, de moskviciuri etc. Complotiștii din CC PCR, Securitate și armată, sub protecția Moscovei l-ar fi răsturnat pe dic
tator. A fost așadar un pact între Bush si Gorbaciov ca și la Yalta, și tot pentru împățirea lumii în sfere de influență. Tu iei Panama, eu iau România ! E un scenariu pentru naivii care care caută explicații conspiraționiste la orice.
Și Yalta si Malta reprezintă doua mituri istorice foarte rezistente. Intrebarea e de ce au prins atît de bine!? Răspuns – Ambele sunt un panaceu universal prin care poți să explici tot ce se întîmplă în lume. Amindouă se asortează perfect cu teoria conspirației. Tot ce se întîmplă în România sau în alta țară mai mică este rodul unei conspirații externe. Fie a masonilor, fie a marilor puteri, fie a evreilor, fie a Vaticanului, fie a Bilderberg-ului.
Mai este o explicație pentru care Yalta&Malta sunt mituri atit de populare. Oamenii tind să își vindece frustările prin a se victimiza. Românii au multe frustări în partea asta de lume între imperii, la marginea Europei. Cu Yalta&Malta poți să faci așadar lejer din România o victimă a marilor puteri. Toti ce a fost rău în secolul al-XX-lea vine de acolo. Poți să susții că tot ce se întîmplă acasă la tine a fost deja hotărît între Moscova, Londra și Washington. Deci, e inutil să încerci să faci ceva.
Fatalismul este după ușă, rețetă buna de aplicat la orice. E și comod, intelectual și moral. E și ieftin. Nu trebuie să îți mai bați capul, să distingi nuanțele, să citești în arhive ca să vezi cu exactitate ce s-a întîmplat, despre ce este vorba. E un mit convenabil. O Românie crucificată de niște băieți răi, ruși și americani ! Aste te ajută să pari tu insuți mai bun, angelic, harnic , capabil, bineintenționat, dar fără noroc. Cel mai bine se explică ratarea, faptul că nu ai un destin prin ghinion, prin răutatea celorlalți. Să pari nevinovat în istorie e ceva! Inocența este o stare 
către care tindem toți pe lumea asta, inclusiv marii ticăloși. Mai ales ei!
Yalta și Malta au acest dar de a explica/exonera sărăcia, mizeria, lașitatea, cruzimea, prostia, supunerea, delațiunea, etc. Le poți pune pe seama altora. Alții sunt de vină pentru slăbiciunile și păcatele tale. Așa a fost să fie, așa sunt vremurile, ce era să fac – am auzit de mii de ori aceste formule.
Ce dezamăgiți ar fi cei convinși de aceste mituri, cei care le vîntură peste tot, că nici la Yalta nici la Malta nu s-a discutat despre România. Nu a scos nimeni dintre granzii lumii o hartă și un cuțit să tranșeze corpul țărișoarei noastre multiubite pe care nu o merităm. Abia de aici pornind, putem să începem o discuție despre istoria României în secolul XX, despre vinovății, lașități, caractere, decizii bune și rele, despre eșecurile și rarele noastre victorii…
STELIAN TĂNASE
DESKREPORT
E mult mai usor cand poti sa dai vina pe altii, pentru neputintele si lasitatile tale! Foarte bun articol.
Nu subestimati revolta poporului,fara ea nimic nu s-ar fi schimbat,nici macar cu implicarea rusilor si americanilor.Actiuni in secundar or fi fost.
Și totuși. Se putea și fără uciderea dictatorului. Deci tot alții au decis. Iliescu a ținut tara „ocupata”. Treaba aranjată. Asa ca teoria conspirației se cam justifica din acest punct de vedere. Ca atunci cu românii sacrificați de Stalin în Siberia ca prizonieri de război. Cine i a pus sa meargă acolo?
Bush si adorabilul Gorbaciov au declarat de fapt ca democratia trebuie sa invinga in lume dictaturile. Declaratia asta a valorat cat o decizie si o incurajare pentru catei sa faca ce stiu ei mai bine, ca nu vor exista consecinte negative pentru ei. Puterile mici si ambitioase, cu legaturi simpatetice vechi cu organele de securitate si-au trimis observatorii si Securitatea/ Stanculescu au organizat deturnarea revoltei devenita revolutie de termen scurt.
Cu alte cuvinte singura implicare straina a fost la nivel de relatii publice si psihologia maselor tensionate la maximum, restul fiind conivente placute ochiului si limbii taiate care stia ce de-abia dupa aceea avea sa urmeze.Coniventele vinovate fara apel sunt valabile si acum, si sunt aproape pe fata, desi aparent subiectii se injura de mama focului. Vorba aceea, probe nu pot exista intre prietenii de-o viata, imunitatea nu vine dinauntru, viata e frumoasa.
De aceea nu va exista niciodata vreun rezultat al Dosarului Revolutiei, dincolo de faptul ca este inept intocmit. Poti condamna niste prieteni ca au fost si sunt prieteni, intelegandu-se din priviri?