Ianuarie 1932. Presa anunță “răpirea unui înalt personaj pusă la cale de GPU, temuta politie politică sovietica. La Constanta sint arestate cinci străini. Pare o complicată afacere de spionaj. E foarte aproape, dar e altceva.Presa nu află prea repede cine e înaltul personaj. Se vorbeste de un general rus, care a servit în Armata albă, și de un aristocrat rus refugiat in Occident, de un mare lider bolsevic care a rupt-o cu Stalin.
Subiectul acopera prima pagina a tuturor ziarelor mai mutle zile. Misterul din jurul identității celui vizat e maxim. O conferință de presa a ministerului de interne dă lămuririle așteptate. E vorba de GS Arutinov. Misterul nu scade, ci sporeşte. Arutinov fusese rezidentul GPU la Constantinopol și controlase spionajul sovietic din Siria Palestina, Turcia. Era un extrem de periculos, maestru în lovituri teroriste şi contrainformaţii. Postul de la Constantinopol era extrem de important pentru războiul invizibil. Aici operau cele mai importante reţele de spionaj din toată lumea.
Ce căuta în Romania acest personaj periculos ? In toamna 1931 și iarna 1932 cind ajunge la Bucureşti nu mai lucra pentru GPU. Cu un an în urmă se dezisese de Stalin și se refugiase la Paris. Aici reuşise să publice sub pesudonimul GS Agabekov, două cărţi, “GPU“ şi “Ceka la lucru“ în care demasca activităţile subversive sovietice în străinătate. Pseudonimul literar Agabekov va rămîne, de unde și „afacerea “Agabekov “ cum a rămas în memorie.După fugă GPU l-a pus pe lista celor care trebuiau lichidaţi, nu înainte de a fi dus în URSS să dea socoteală în faţa unui tribunal revoluţionar. Profesionist, Agabekov, cum il vom numi de acum, observă activitatile GPU din jurul lui şi se păzeste ca cadă în vreo capcană întinsă de agenţi ai GPU. El se afla de altfel sub protectia serviciilor speciale occidentale cărora le-a furnizat multe informații despre retelele sovietice de spionaj si terorism din Occident, ca si liste cu agenți Komintern. Agabekov știe că este detestat la Moscova, și este vinat pentru a fi ucis. Nu era un naiv, dimpotriva cunoaste bine procedeele foștilor săi tovarăsi.
Cu citeva luni înainte, generalul Kutiepov, dispăruse de pe un pod al Senei. Kutiepov conducea o organizație antibolşevică în emigraţia rusă. A fost răpit, conform rapoartelor poliţiei, dus clandestin pe un vas care aștepta într-un port din Canalul Mînecii şi transportat în URSS unde a fost lichidat. Cazul a avut un mare ecou. Agabekov era încă o dată prevenit.
În toamna 1931 cineva îi propune o afacere. Să meargă în Bulgaria unde se aranjeze scoaterea din Rusia, de la Odessa, a două femei, mama și fiica, Aparţineau marii aristocraţii ruse. Agabekov urma să fie bine plătit. Se apela la el, pentru că era un expert în operațiuni clandestine. Doamna Faria avea la Banque de Suisse, Geneva, un cont de 18. milioane de franci elvetieni, pe care soţul ei, aflat în Occident nu îi putea folosi fără semnătura ei. Comisionul pentru o asemenea operaţie era într-adevăr ispititor. Agabekov a apărut că muşcă momeala. El a acceptat să participe la combinaţie. Un vapor trebuia să ajungă la Odessa, iar doamnele să fie îmbarcate fără ştirea autorităţilor sovietice şi duse la Varna. Agabekov pleacă la Sofia în octombrie 1931 de unde este expulzat cînd autorităţile bulgare l-au identificat ca fost rezident GPU la Constantinopole. Ajunge astfel, prin Rusciuk-Giurgiu la Bucureşti şi se cazează la Grand Hotel du Boulevard.
Aici Agabekov nu era un anonim, mai ales pentru serviciile speciale. Siguranţa l-a contactat pe Agabekov, sau Agabekov a luat legătura cu Siguranţa ? De cînd îşi părăsise postul la Constantinopole, în ianuarie 1930 colabora cu mai multe servicii occidentale. Siguranţa romană avea aşadar destule informatii despre el. Apoi Agabekov se intoarce la Bruxelles, unde se instalează fără să păţeasca nimic din partea agenţilor GPU. Dar complotul pentru răpirea lui continuă. Este din nou contactat pentru a ajuta la scoaterea de la Odessa a celor doua femei. Pentru asta Agabekov, trebuia să vină din nou în Romania, la Constanţa, să închirieze un vapor. Agabekov simte că este o capcană.
Soseste in România la inceputul lui ianuarie 1932. Siguranţa este informată şi declanşează o operaţie de supraveghere strictă. Rînd pe rînd membrii reţelei, sunt filaţi, urmăriţi decum ajung în Romania. Este vorba de : francezul Alexandre Lecocq venit de la Paris. Geno Tzanceff, negustor, soseşte de la Constantinopole, bulgar. Căpitanul vasului Filomela, Spiros Catapodis care aduce pe vasul său, clandestin, pe Grisa Alexei, rus, omul de mînă forte al bandei. Sava S. , tot grec, adus de pe Filomela, dar cu pașaport legal şi avînd viza românească. Aceștia trebuiau să îl răpească pe Agabekov adormindu-l cu cloroform.
Agabekov are grija sa nu rămînă singur cu ceilalţi, să nu se izoleze. Cum aceste incercari nu reuşesc, se trece la alta varianta a planului : este invitat la un bal pe vas. Agabekov refuză invitaţia. Ştia bine că apoi Filomela va ridica ancora, şi va fi dus la Odessa, pentru a fi predat autorităţilor sovietice. Siguranţa nu îi scapă din ochi pe complotişti. Ultima variantă este asasinatul. Agabekov merge la Constanța unde se întilneşte cu agenţilor GPU de mai multe ori. Cind totul e desluşit, Siguranţa îi arestează unul cîte unul. Pe Lecocq la Arad, el plecase cu trenul spre Franţa, cind a crezut că afacerea e ca si rezolvată. Nu trebuia sa fie la Constantá cind urma sa se produca asasinatul. Surpriza pentru el a fost atît de mare, încît a leşinat. Catapodis e arestat împreună cu iubita lui, o nemtoaica, Ingrid; ulterior s-a dovedit a nu fi implicată. Sava S…Grişa Alexei, care are un revolver asupra lui cînd e reţinut. Etc.
Odata arestați, li -a comunicat celor 4 că Agabekov a fost asasinat si sint cercetaţi pentru complicitate la omor deosebit de grav. Este o manevră a Sigurantei, care voia sa mai afle unele lucruri. De fapt Agabekov este dus la Bucureşti, sub pază, suit într-un tren. În cîteva zile ajunge la Bruxelles. Dă declaraţii foarte zgîrcite presei. Cazul a făcut de la început mare senzaţie. Si Agabekov era deja așteptatde jurnaliști curioși dar și de agentii diferitelor servicii de informațiii, Inclusiv sovietici.
Afacerea a fost departe de a ramina o operatie secreta. Evident, Siguranţa si alte servicii speciale implicate au lăsat să se scurga informaţi spre zonelele interesate. Subiectul era oricum senzaţional: deturnarea unei tentative de răpire a unui important agent GPU refugiat în Occident. În plus existau şi alte interese. Presa romana si straina publica numeroase articole despre afacere. Informatiile scot la iveala procedeele GPU, amploarea subversiunii de-a lungul Europei, multimea agentilor si complicilor, finantarea operatiunilor. Procesul agentilor sovietici incepe in luna mai si se incheie in august. In august 1932, instanțele își declină competenta, iar cei cinci sunt achitați „din lipsa de probe”. Complotistii sunt expulzati în țările lor, URSS, Turcia, Grecia, Franța.
Gheorghi Agabekov, eroul acestei afaceri complicate, nu a scăpat pentru multa vreme de răzbunarea GPU. Șase ani mai tîrziu a fost atras într-o cursa la Paris și ucis. Corpul lui a fost tranșat, pus într-o valiză, iar valiza aruncată în ocean.