PIANOFORTE CU LISZT

By 22 octombrie 2020Graffiti

liszt 2Franz Liszt are o origine pe care si-o disputa Austria si Ungaria. De altfel unii ii spun cu tandrețe, „tigan”. Avea un aer de sălbatic, demonic, de ins incontrolabil. Nu era deci un burghez. Liszt trecea drept un iconoclast, un rebel. Mai ales cind ridica publicul în picioare. Era ceva între Mick Jagger si Jim Morisson, ca apariție. Nu se știai niciodată ce se intimpla la un recital dat de el. Imprumutase modelul de la diavolul Nicolo Paganini – il văzuse in recital la Paris in 1831. Mă lasă rece disputa originii lui. Știu doar că imi place mult muzica lui, energia ei nesfirșită, ritmurile și sonoritățile pianului său.

Era și un bărbat frumos, spre deosebire de Paganini. A făcut ravagii printre doamnele timpului. Iubita lui pe termen lung, contesa Marie d’Agoult, l-a taxat la despărțire, in 1844, strigîndu-i – „ esti un Don Juan parvenit” Ajunseseră la ea zvonuri despre aventurile galante pe care la avea in orașele unde concerta. A fost o jignire pe care Liszt n-a uitat-o și nici nu a iertat-o vreodată – pentru că facea referire directă la originea lui umilă. De ce se încurcase contesa cu el? De ce îi făcuse și trei copii? Uitase oare din cine se trăgea -nu era un secret. Odată nu o deranjsea…Il vedea ca pe un geniu, ca pe un semizeu.
Cei doi, Franz Liszt si contesa Marie d’Agoult s-au cunoscut in saloanele Parisului. Sunt mai multe versiuni, Una că Berlioz le-a făcut cunostinta, alta că Georges Sand. Contesa era o ființă mondenă, femeie de lume. Frecventa multă salonele la modă ale Parisului. Ea insăși facea parte din elita franceza. Tatăl era un aristocrat refugiat in timpul revoluției la Frankfurt. Mama, fiica unui bancher bogat. Să comparăm cu originea mai mult decit modestă a lui a Liszt, venit din estul Europei, adică din no-where. Era marea atractie a Parisului in anii 30. În saloane puteai sa ii intilnesti pe Balzac, Stendhal, Alfred de Musset, Victor Hugo, Alexandre Dumas, Theophile Gauthier, Delacroix. Georges Sand era bună prietena cu contesa. Liszt era marea senzație a Parisului, bărbătul rîvnit de multe femei. Contesa d’ Agoult avea o existente searbădă alături de soțul cam bătrin. Avea un mariaj aranjat de parinți care ei nu îi spunea nimic. liszt 1Avea doi copii. Marie era cu șase ani mai in virstă decît pianistul minune. Dar ce conta ? Iubirea e înaintea tuturor lucrurilor.

Liszt era in plina ascensiune, inconjurat de admiratori. Pianistica sa impresiona puternic. Este primul care dă concerte de tip modern. Nu apare niciodata cu alti muzicieni pe scenă, numai singur. Trebuie să plătesti bilet. Se închiriază sali de concert, Liszt evita să dea recitaluri prin saloane. Se tipăresc afișe. Ziarele dau anunțuri, apoi publică articole entuziaste. Liszt este un one-man-show avant la lettre. Cel mai popular muzician din Europa. Apare la Paris, Roma, Berlin, Munchen, Viena, Skt Petersburg, Constantinopol, Kiev, si Varsovia… E veșnic în turnee. A concertat si la Bucuresti și Iasi, la Brașov, Sibiu, si Cluj in anii 40. Acesta este personajul cu care se leagă în dragoste contesa Marie d’ Agoult.

Parisul este locul cel mai indiscret din lume. Se cleveteste mult, birfa face furori, iar înalta societate, cea care conteaz[, este de un bigotism si ipocrizie rare. Marie il anunță pe conte că îl părăsește după opt de căsnicie. Din nefecire unul dintre copii moare. Lumea o acoperă pe Marie cu oprobiu. Practic saloanele le erau inchise celor doi indragostiți. Din cauza atmosferei nu mai pot apărea in sălile de teatru, nici in cafenelele la modă. Hotărăsc să se refugieze la Geneva în Elveția. Pina in 1839 povestea lor decurge cum si-au imaginat. Iubirea tine loc de orice si ii ajută să reziste în fața criticilor, privirilor strimbe și mizeriilor. Apoi lucrurile incep să se incurce, mai ales după ce Liszt își reia turnele prin Europa – cind fondurile s-au cam epuizat. Era cel mai bine plătit muzician din Europa, dar trebuia să dea concerte, să-și uimeasca publicul, să nu fie uitat. Uneori ea îl insoțeste, mai ales in Italia ( Roma, Venetia, Milano…) unde îi place foarte mult. Amîndoi sunt credicioși fervenți. liszt 4Roma, cu atmosfera si bisericile ei nenumărate, este un oraș care le face bine. Marie are remușcări pentru ca trăia in adulter – păcat mare, dar si pentru moartea copilului ei. Cînd nu este cu el, Marie il așteaptă la Geneva să se intoarcă din turneu, triumfător și mulțumit de el.

Presa il urmărește peste tot. E un bărbat curtat în Europa timpului. Ajung la urechile ei stiri despre aventurile lui. Prin ce oraș trecea să concerteze presa nu prididea să scrie nu doar despre arta lui inegalabilă dar si despre escapadele amoroase. Despre femeile cu care se afisa, despre intrigi. Dezvantajul de a fi prea celebru e că nu poți să te ascunzi nicăieri. Apar stiri despre amorul dintre el si Lola Montez, o celebra curtezană a timpului. Prin patul ei au trecut multi aristocrati, bancheri, capate incoronate. etc. Conditia era ca amantul să aiba bani pentru garderobe, calesti, bijuterii.

Să ne intoarcem la Marie D’Agoult. Se simte jignită de povestile care circula pe seama lui. Iși lăsase bărbatul pentru Liszt. După nouă ani de convietuire, simte și diferența de virstă. Trecerea timpului isi arata colții. Liszt devenise celebru, umplea sălile. Gajul cu care era platit era astronomic. liszt 2Succesul lui a schimbat raportul afectiv dintre ei. El nu mai simte nevoia să o aibă aproape pe Marie. Din timidul, ezitantul Liszt, devenise un semizeu. Inevitabil relatiile se răcesc si se ajunge la despărțire. Chestiunea delicată – cei trei copii ai cuplului, toate fete, născute intre 1835-39. Ramin in ingrijirea lui, le dă educație, le mărită etc. Una dintre fete, Cosima, s-a măritat cu Richard Wagner. Astfel Lizt devine socrul compozitorului german. Asta este altă poveste si merita narată separat. Revenind, între cei doi, nu se mai pot indrepta lucrurile. Au loc scandaluri, apar jigniri. Liszt își face bagajul și o părăsește. Suntem in 1844, la 9 ani de cind a debutat iubirea lor. Marie D’Agoult se intoarce la Paris. Aici incepe o carieră de scriitor, nu fără succes, sub numele Daniel Stern. Mai atrage atentia azi istoria in 3 volume a revolutiei de la 1848.

În 1847 Lizt o cunoaste la Kiev – unde concerta – pe printesa Carolyne zu Sayn-Wittgenstein. Tot o aristocrată. Ucraina era provincie a Imperiului rus. Normal, era si extrem de bogată. Poseda mii de sate si peste 30.000 de serbi. Cui nu ii place zornăitul fișicurilor de monezi! Liszt avea auzul fin, asta-i sigur. Ghinion, prințesa care il admira atit, era măritată și avea din căsătorie o fată, Maria. Prințesa era cultă, făcea pe femeia savanta în traditiția iluminista. Ifosele intelectuale erau slabiciunea lui List. Era atras de femeile deștepte. Prințesea scria articole la gazeta si eseuri pe care le publica separat in liszt 5cărți. Scria mai ales despre situatia bisericii din timpul ei, față de care era foarte critică. A influentat-o in atitudinea critica și refuzul papei de a-i permite căsătoria cu Liszt, la cererea sotului ei, dar mai ales a țarului care ii retrage cetățenia rusă. Incidentul nu o impiedica să se instaleze la Roma, unde a trait pină la sfîrșitul vieții (1887).

Carolyne zu Sayn-Wittgenstein a rămas alături de Liszt 40 de ani. A fost femeia vietii lui dacă luăm in considerare longevitatea povestii. La inceput cei doi se retrag departe de lumea dezlantuită, în orăselul universitar Weimar, unde Liszt primise o invitatie. Făcuse avere. Printesa îi alimenta modul de viata pretențios, chiar luxos. Era obosit dupa atîția ani de turnee neîntrerupte. Voia să se dedice pedagogiei pianului si mai ales compozitiei. Călătorind zilnic in calești pe drumuri, prin hoteluri – era imposibilsa scrie. Printesa Carolyine Zu-Wittgenstein îl încurajează, e confidenta lui, îl ajută. E cea mai bună perioada a lui. Tot ce ne-a ramas de la Liszt e din acesti ani. Fără compozitiile sale azi Liszt ar fi fost o figura de mîna a doua. Ar fi fost doar amintirea unui nume pe un afis păstrat ca liszt 3prin minune.

A murit la 1 iulie 1886, la Bayreuth, unde fusese invitat de Cosima. Richard Wagner, ginerele lui, murise de 3 ani si ea ii cerusesa patroneze festivalul in amintirea sotului ei. Liszt nu ii refuza nimic fiicei sale. A contractar o preumonie in tren. Printesa Carolyne zu Sayn-Wittgenstein a murit indurerata la 9 martie 1887, la Roma, cîteva luni mai tîrziu.”

***Fragment din „Repertoarul amorului” volumul 2, aparut la editura Hyperliteratura, septembrie 2020.

***Comandati exemplarul dorit la libris.ro, elefant.ro carturesti.ro librarinet.ro librariadelfin.ro cartepedia.ro etc. De asemenea in librariile Carturesti, Humanitas, Librarium

DESKREPORT

Spune-ți opinia, fă-te auzit!