PRINS ÎN ANGRENAJUL ISTORIEI

istrati 1Panait Istrati, « Gorki al Balcanilor » cum l-a numit Romain Rolland, este azi relativ uitat. In urma cu aproape 100 de ani a fost o figura de nivel european, intii ca scritor de succes cu mai multe romane apărute in Franta, apoi ca militant al unor cauze politice-ideologic și furnizor – pe marginea lor – de scandaluri oglindite abundent de presa timpului. Materialul aparut despre viata si opera lui Panait Istrati este relativ sărac, editurile nu se preocupa de scotocirea activităților lui și nici institutele de cercetare.

Arhivele românești au păstrat pină azi dosare conținînd mii de pagini dedicate lui Panait Istrati. Cele mai multe fonduri provin din arhivele Siguranței – politia secreta a statului roman in perioada interbelica. Ele au un continut bogat in rapoarte ale agentilor săi, note ale informatorilor, corespondență, rapoarte ale ambasadelor românești din țările prin care trecea (cu deosebire Franta) etc. tăieturi de presă, etc. Abundența documentelor este efectul faptului ca Serviciul de Siguranță i-a urmarit indeaproape peste 15 ani, toate activitătile. Mai puțin cele de natură literară, cit mai ales cel care erau conectate cu propaganda Komintern.

In 1917 aflat in sanatoriu in Elveția, Panait Istrati se declara bolsevic, sutinator al asa-zisei revolutii bolșevice și al lui Lenin și Trotski(pe caraeil intilnise la Bucuresti in 1913) mondiale;O face in publicatia La Feuille din Elvetia. Incepind din acea zi, de octombrie 1917, a publicat sute de articole, declaratii de adeziune, interviuri, a ținut discursuri entuziaste pentru patria comunismului – URSS. A fost si un critic vehement al burgheziei, regimurilor de democratie liberală, și a capitalismului din Europa si mai ales din Romania. In mod natural a intrat in atentia Siguranței. URSS era principalul dușman al statului român din acel timp. Kremliunl considera România stat multinaâional si acționa pentru dezmembrarea lui.

panait istrati nisaIstrati trece la București drept omul Moscovei. La sfirșitul anilor 20 (din octombrie 1927) face o lungă călătorie în URSS. Este punctul de răscruce al vieții sale. Plecat spre URSS ca un entuziast bolșevic, fericit că are ocazia să călătorească în patria revoluției mondiale proletare se intoarce după 16 luni dezamăgit, dupa ce a observat că realitatea sovietica este foarte diferită de propaganda kremlinului. Nu muncitorii exercită puterea ci o birocrație venală și cinică care ii exploateaza fară milă. Se simte înșelat. Intors la Paris, publică “Spovedania unui învins” in care mărturisește cu sinceritate experiențele sale din URSS, și motivele pentru care a renunțat să mai fie bolșevic.

Kominternul declansează în toata Europa o vasta operație de defăimare a lui Panait Istrati, bazată pe calomnii, minciuni, falsuri și invenții. La ea participa jurnale finantate de la Moscova, intelectuali bolșevizați și tovarăși de drum. De asemenea organizatii create de ambasadele sovietice. Partidele comuniste și sindicatele rosii sunt si ele implicate masiv în atacurile impotriva scriitorului. Discursul Komintern este opus celui de pina la aparitia „Spovedaniei unui invins”. Panati Istrati trebuie desființat. Violenta atacurilor se explica prin dorința Moscovei de descuraja alte dezertări.

istratiVirful de lance a fost fostul lui tovăraș, Henri Barbusse. El îl acuza pe Panait Istrati că este agent al Siguranței. Era cea mai infamantă acuzatie care se putea aduce cuiva. Panait Istrati iși petrece ultimele saptamini din viață încercind să respinga aceste acuzații. Știm azi din arhive că Panait Istrati nu a fost agent al Siguranței. Cum știm că Henri Barbuse era spion și agent de influență sovietic. Mai stim si ca apare pe statele de plata ale Komintern-ului cu sume astronomice.

Panait Istrati moare de tuberculoză în aprilie 1935, la spitalul Filaret din București, lăsind contemporanilor imaginea unui scriitor ros de indoieli, frenetic, omul dedicat tuturor cauzelor. A parcurs un zig-zag care a trecut de la stinga radicală, bolsevică, la extrema dreapta. In ultimele luni ale vietii sale 1934/35 a aderat la un grup legionar disident, format de un fost adjunct al lui Zelea Codreanu, Mihai Stelescu, și a scris ín „Cruciada românismului”, gazeta a acestei grupări.
Enigma lui Panait Istrati abia incepe să fie descifrată. Arhivele păstrează incă foarte multe secrete din secretele lui.

STELIAN TĂNASE
DESKREPORT

Spune-ți opinia, fă-te auzit!