SFÎRȘITUL LUI CHARLIE CHAPLIN

*** La 25 decembrie 1977 s-a stins din viata in exil, in Elvetia, Charlie Chaplin.

„In decembrie 1952 Charlie Chaplin se imbarca in portul la NY pe pachebotul Queen Elisabeth cu sotia sa Oona si cei 5 copiii ai lor pentru cu destinatia Londra. Scopul declarat al călătoriei era sa participe pe premiera noului său film, „Luminile rampei”. Intrucit in SUA filmul era boicotat de salile de cinema din marile orase, Chaplin a hotărit sa îl lanseze filmul acasă. Era prima data cind opta pentru Londra. Avea motive serioase. De la o vreme atmosfera in jurul lui se schimbase – din entuziasm devenise critic. Aflase și că e pe lista neagra a FBI-ului si JF Hoover îi facea un dosar in care aduna detaliii ale vietii lui private. Chaplin nu era ușă de biserica Fusese tîrît in mai multe scandaluri. Se însurase de doua ori cu minore gravide cu el și amenințat cu pușcăria – ceea ce ar fi însemat sfirsitul carierei lui. La mijlocul anilor 40 o anume Leti Grey i-a intentet un proces de paterrnitate si a cerut pensie alimentară. Cu amestecul vadit al FBI Chaplin a pierdut procesul. Da, era un devorator de femei. Gloria si averea atrageau femeile din lumea filmului ca mierea muștele. Viata lui privata era terenul ales de JE Hoover sa dispute partida contra Charlie Chaplin. Fostele iubite si neveste au fost interogate de agentii FBI. Presa aștepta detalii ca sa „ informeze publicul” Vina lui era că era detestat de John Edgar Hoover, cel mai puternic om din SUA. Libertinajul lui Chaplin il deranja foarte tare pe aceasta deși nu ar fi trebuit. John Edgar Hoover era homosexual, traia cu adjunctul lui. Era si pasionat jucator la cursele de cai. Mason. PE scurt acesta er adversarul, aceasta era atmosfera in care evolua Charlie Chaplin la sfirsitul anilor anilor 40/ inceputul anilor 50.

Presa nu mai scria un cuvint despre Charlie Chaplin si filmele lui. Suntem in anii razboiului rece, blocada Berlinului, războiul din Coreea etc. Senatorul Joe McCarthy ducea o campanie furibundă. Era o vinatoare de vrajitoare intretinuta de Comisia pentru cercetarea activitatilor antiamericane. Ținta era Hollywoodul – considerat un focar de infectie pentru lumea americană. Prea mulți evrei, prea multi bolșevici, prea multe incălcari ale moralei puritane americane. Cei bănuiti de simpatii comuniste erau chemati la audieri publice ca să marturiseasca. Apoi concediati. Li se lua dreptul de a munci in meserie lor – scenaristi, regizori, actori, producatori. Chaplin se afla în capul listei acestei puternice Comisii. Nu s-a apropiat de el o vreme datorita popularității sale uriase, dar lațul se stringea. Telefoane lui – la ordinul lui John Edgar Hoover – erau interceptate. Chaplin știa. Era filat, prietenii lui interogati.

Ce îl enerva pe seful FBI era libertatea de spirit a lui Chaplin, vederile sale de stinga, critica pe față a exceselor capitalismului – exprimate atit in spațiul public (interviuri, declaratii ), dar ș in film (The Modern times). Or, filmul era in acel timp era cel mai puternic instrument de influențare a publicului american. Cu Chaplin niciodată nu erai sigur ce va spune sau ce va face. Nimeni nu îl putea controla. Ideea lui Hoover era să-l deporteze (cum cerea un raport FBI) sau il oblige să plece din țară definitiv. Chaplin nu ceruse cetatenie americana, gest considerat ostil fata de „tara care il primise in 1912, si unde făcuse avere” – se spunea in cercurile ostile lui. A fost chichița de care s-a folosit John Edgar Hoover. Cînd Chaplin a plecat la Londra a primit viza SUA numai pentru o singură călătorie – dus – și pentru intors. In timpul călătoriei a primit de la Serviciul Emigrări o telegrama care il anunța că nu i s-a aprobat viza de intoarcere.

Clou-ul acestei situatii imposibile a fost Oona O’Neil, fiica dramaturgului american Eugene O Neil (laureat al premiulu Nobel pentru literatura 1938). Era noua sotie al lui Charlie Chaplin, a patra. Ratase de fiecare dată,pentru că a ales prost. De data asta nimerise, chiar foarte bine. I-a spus unui bun prieten intr-un acces de sinceritate – ” Nu am cunoscut niciodata dragostea adevarată pîna cînd nu am cunoscut această femeie.” Aparent nu aveau nicio șansă să fie fericiti împreună. Cind s-au cunoscut, in 1942, dupa divortul lui de Paulette Godard, avea 54 de ani, (n. 1889) ea 18 (n 1925) Tatăl ei s-a opus categoric acestei căsătorii și cind s-a produs totuși, (1943) a rupt legatura cu fiica lui. A fost o despartire extrem de grea. Ooona s-a aflat alaturi de sotul ei la bordul Queen Elisabeth. ceea ce a contat enorm pentru el, l-a ajutat să se decidă, sa nu priveasca inapoi, unde nu il asteptau decit resentimentele lui Hoover, convocarea in fata Comisiei de Cercetare a activitailor Antiamericana, umilinț. Sprijinul ei a fost esențială pentru el. Știa că nu se vor mai intoarce. Plecau intr-o aventură despre care nimeni nu stia cum se va termina. Aveau deja 5 copii. Chaplin străbate drumul inapoi, spre casa. In 1912 venise din Anglia in SUA si nu s-a mai intors. Acum se intimpla invers, de la LA – prin NY – la Londra. Presa dă de stire că lui Chaplin i se retrasese viza de intoarcere. Dă declaratii, pare relaxat, dar stim azi din memorii că nu era. Era chiar foarte ingrijorat. Dar e cu Oona și copiii alaturi. Principala lui preocupare este ce se intimpla cu familia lui.

Debarca la Londra la 23 septembrie. Presa grămada. Flashuri, microfoane intrebari multe despre situatia lui. Se va intoarce în SUA? Va da statul american in judecată? Publicul il iubeste , dovada-il primeste cu entuziasm. Chaplan este englez, isi amintesc destui. Presiunea de la Los Angeles, New York, Washington DC e departe. Dar nu chiar atit de departe. Telefoanne ii sunt ascultate la cererea FBI, iar MI5 se supune. Este filat, etc. Ne era pentru el ceva nou. Dar măcar aici publicul este de partea lui. Nu se duce o campanie de presă, totuși nu s se simte în siguranță. Iși cauta un loc unde să se aseze definitiv. Alege Elveția, țara neutră și liniștită. La 30 de km de Lausanne, pe malul lacului Leman, la Vevey cumpăra un conac. Oona curajoasa se intoarce la LA să vîndă casa de acolo și să regleze chestiunile de bani cu avocatii. Nu este cel mai simplu lucru, dar reușeste. In 1954, după lungi proceduri și procese toate filmele lui ajung la Vevey. La fel și bunurile rămase în 1952 la Los Angeles.

Viata in exil nu este simplă, chiar daca ai destui bani si iți poti oferi un trai mai mult decit decent. Chaplin deține o avere considerabilă. Depărtarea de casă este grea. Dar mai ales pentru că este izolat de lumea filmului. Chaplin e scos din circuit. Nu mai face film. Agentii JE Hoover ajung pină la Vevey cu concursul serviciilor speciale din Elvetia care ii pun telefonul sub ascultare. Asta din 1957, cind iese filmul „Un rege la NY” – considerat ostil, niciodată proiectat in SUA pe durata vieții lui. Oona se ocupă atentă și iubitoare să aibă liniste, si mai ales să fie fericit alături de copii. Prezența ei este decisiva pentru el. Cuplul lor trădeaza celor care ii viziteaza o mare dragoste. Charlie Chaplin și-a gasit perechea, Oona este femeia vieții lui, cert. Cea care l-a salvat de fapt. L-a salvat pentru că l-a iubit. La Vevey au mai apărut inca trei copiii, in total sunt opt. Spre mirarea tuturor, cei doi formează un cuplu fericit. În 1943 nu le-a dat nimeni vreo șansa să reziste impreună. .

La Vevey, treptay, Chaplin incepe iar să lucreze. Compune muzica, scrie scenarii, visează să facă film. In 1957 regizeaza „Un rege la NY”. Zece ani mai tirziu, in 1967, scrie si regizează „Contesa din Hong Kong”. În anii 70, filmele lui sunt proiectate din nou in cinematografele din toata lumea. Revine în actualitate. E la fel de popular ca înainte de razboi. Lumea nu l-a uitat. Salile de cinema unde sunt afișate titlurile filmelor lui sunt pline. E perioada premiilor prestitigioase. Cannes și Venetia. Dar evenimentul cel mai imoortant se produce în 1972, la 20 de ani de cind parasise SUA. Este invitat la Los Angeles sa primeasca premiul Oscar „pentru intreaga activitate” Este o recunoastere a meritelor lui incontestabile. S-a spus adesea Chaplin a inventat cinematogaful ca arta. Ezita, se gindeste seios să refuze invitația. Avea prea multe amintiri nevindecate. Dar Oona il convinge că e bine să facă pace cu America, mai ales cu publicul de acolo. Cum a fost posibil totul ? În 1972 John Edgar Hoover, incă șef al FBI, era pre bolnav, slabise controlul. Casa Alba se gindea serios sa-l schimbe. Hoover era la curent. Hollywoodul a vrut să repare îndata drama pe care a provocat-o celui mai important om din istoria sa. La 2 aprilie, la ceremonie de decernare a Oscarurilor, aplauzele nu mai contenesc, lumea ovationeaza minute in sir. Cind ia cuvintul, e în lacrimi. Nu a suportat cu inima usoara spectacolul recunoasterii. După ceremonie îi spune Oonei – „Să plecăm mai repede de aici !”. La 2 mai i John Edgar Hoover din 1927 sef al FBI moare la resedinta din Washington. A trait sa il vada pe detestatul Charlie Chaplin onorat cum se cuvine de lumea filmului american. Era o sfidare la adrasa lui. Nu i-a convenit de loc. La 2 mai, in acelasi an, John Edgar Hoover din 1927 sef al FBI, moare la reședința sa din Washington DC.

Charlie Chaplin s-a stins de Crăciun în 1977, 5 ani mai tirziu, la Vevey. Dumnezeu l-a iubit și l-a luat la El în somn… Casa era plină de copii și nepoti, Oona alături. La un moment dat a cerut să se retraga în dormitor. Imaginea lui urcînd scările este ultima. Unul dintre copii a spus mai tîrziu că a fost prima data cind au vazut-o pe mama lor plingind…Oona s-a stins la 27 septembrie 1991. ”

*** Fragment din „Repertoarul amorului” volumul 2, aparut in toamna 2020 la editura Hypeliteratura. ***Comandati la libris,ro, elefant.ro, Emag.ro carturesti.ro, etc. De asemenea in librariile Carturesti, Humanitas, Librarium,

DESKREPORT