SURÎSUL DAMEI CU CAMELII

By 23 octombrie 2020Litere & Comp.

dumas 4„Povestea e dintre cele mai populare. Realitate și ficțiune in acelasi timp. Clasamentele o arată în topul preferintelor de cca 180 de ani, de la jumătatea sec XlX. A stors multe lacrimi pe marginea filelor romanului cu acelasi titlu, în salile de teatru, in cinematografe, la opera. De cite ori este anunțată melodrama „Dama cu camelii” se inregistreaza cozi, ore de asteptare, sold out, învălmășeala în librarii, interes mare. Firește, încasările sunt pe masură…

Iubirea dintre Marguerite Gautier si Armand Duval foloseste de o schema binecunoscuta incă de la Romeo si Julieta. Filmul Love story, din anii 70, scris de profesorul de literatura antica Erich Segal a reluat-o. Pe scurt, doi tineri se iubesc, dar au impotriva lor forțe prea puternice (familii rivale, boli, divinitatea). La final unul dintre iubiți piere. Sau amîndoi dacă autorul e mai sîngeros. Efect garantat…Romanul a apărut in prima editie in 1848. Reda istoria de amor a autorului ei, Alexandre Dumas fiul, cu o curtezană celebră din Paris, Marie Duplessis. Popularitatea romanului (scris in 3 saptamini ) l-a imbogățit pe autor. Iși exploata amanta incă o data. Intii cu un roman, apoi cu o piesa de teatru jucată cu săli pline. Ironia vieții – Marie Duplessis i-a si asigurat existenta și incă una foarte confortabilă. Pretutindeni – USA, America de sud, Japonia etc – povestea s-a vindut bine. După piesa de teatru, Giuseppe Verdi a scris opera Traviata. S-o spunem, publicul a îmbratișat partitura de la inceput. Subiectul melodramei „Dama cu camelii” a atras intotdeauna publicul. Iar muzica lui Verdi e la superlativ. Pina azi Traviata face parte din repertoriul de aur al tuturormarilor teatre de operă, incepind cu Scala, Covent Garden, Metropolitan. Subiectul a fost transpus si in film în mai multe versiuni. Cea (muta ) din 1920, il are pe generic pe Rudolf Valentino in rolul lui Armand Duval. Greta Garbo a primit un premiu Oscar pentru rol principal (1936). In teatru amintesc doar de marea Sarah Bernard care a jucat rolul pină la 68 de ani, desi curtezana care a inspirat personajul s-a stins de tuberculoza la numai 23 de ani. In 1847 februarie 3.

dumas 5Alexandre Dumas fiul o intilneste pe Marie Duplessis, (un pseudonim – curtezanele obișnuiau să-si ia nume false din diferite rațiuni lesne de înțeles) în septembrie 1844. Aveau aceeași vîrsta – 20 de ani si vise identice – să cucereasca Parisul. Dumas fiul este un dandy, fiul lui Alexandre Dumas, sciitorul cu cel mai de succes, bogat, o mare vedetă a librăriilor. Fiul (din flori, făcut cu o croitoresa) are asadar de unde toca bani. Marie Duplessis este curtezană, o meserie frumoasă și banoasa. Este o celebritate a Parisului monden, cunoscuta prin amanții și aventurile ei. Cei doi fac cunostinta la un spectacol de teatru la moda. Ea este intr-o rochie de muselină cu volane, pe umerii poartă un șal generos, pe cap poartă o pălarie cochetă de pai, iar la incheietura unei miini are o brățara cu diamante. Tinarul dandy este cucerit. Cei doi incep să-și scrie, el o viziteaza, fac plimbari romantice împreuna in Bois de Boulogne. Marie Duplessis ținea casa deschisa,. În luxosul ei apartamentul din bd de la Madeleine nr 11 venea multă lume. Era o curtezana foarte la modă. Oferea serate muzicale, era frecventată mai ales de artisti jurnalisti și cocote. Lumea bună nu lipsea… Amantii ei achitau facturile. Toalete, bijuterii, trasuri, călători, casă. Cînd respectivii se ruinau, ii părăsea. Logic. Cînd unul nu avea destui bani, ea traia cu 2-3 deodată, fiecare acoperea o cota din cheltuieli.

Dumas fiul era dintre adoratorii care nu-și puteau permite intretinerea unei asemenea scumpături. Mademoiselle Duplessis a decavat în scurta ei viață cîteva averi respectabile. Asta ii și adusese celebritatea. Singura șansă a adoratorului – care trăia pe spezele lui taică-su – era să se infiripe intre ei „un sentiment curat ” – vorba cuiva rostită în deridere. Un amor, pur si simplu. Ceea ce s-a si intimplat, daca e să credem ce a scris in „Dama cu camelii”. Viața alături de Marie Duplessis nu era ușoară. Era capricioasă, obișnuită să pretindă. Ținea să aiba ultimul cuvint. Se știa frumoasa, iubită. Avea mereu citiva pretendenti gata să ia locul unuia decăzut din grațiile ei. Indrăgostitului nostru i se intimpla să o aștepte pe trotuar si ea să nu revină acasă decît in zori. …Sau sa incerce să intre – avea chei – si să găseasca inchis pe dinăuntru. Uneori ea aparea la ușa și-l expedia repede… Era cu altcineva. Nu asta își dorea el, dar nu avea incotro. Il rodea gelozia. Ea stăpinea jocul, domina relația. Dumas fiul a fost vioara a doua. Aceste scene alternau cu scene de fericire, de impăcări tandre și promisiuni. Erau zile cind verdi 111totul ar fi fost fost perfcet, dacă nu apăreau crizele. Ea vărsa sînge si trebuia să stea la pat cu medicații fanteziste. Tuberculoza nu avea leac la jumătatea secolului al-XlX-lea. Diversi medici/șarlatani roiau in jurul ei cu leacuri miraculoase, toate ineficiente. Boala avansa. Marie Duplessis știa că o așteaptă o viață scurtă. Vorbeau deschis despre asta și ii spunea adoratorului ei că ii este frică de moarte. Cum e să mori la 23 de ani!?…

El face datorii ca să ii facă daruri, să ii satisfacă dorințele. Ea nu concepea legătura cu un bărbat în alți termeni. Iși oferea șarmul contra cost, și era scumpă. Piața pariziana “de carne vie” cerea să mențină prețul daca voia să rămîna printre cele mai cautate curtezane. Apoi nevoia de lux (avusese o copilărie săracă) sporea odată cu trecerea timpului. Dumas fiul a inceput prin a participa la jocuri de noroc, apoi a trecut la împrumuturi. Este motivul pentru care cei doi se despart cind el nu a mai făcut față creditorilor. Separarea celor doi amanti se petrece in octombrie 1845 la un an de la intilnirea lor de la teatrul Variete. De mirare, Marie Duplessis se mărită, la Londra departe de ochii lumii, cu un aristocrat francez scăpătat, de Perregaux. Prin căsătorie devine contesă. Se intoarce la Paris in bd de la Madeleine, unde-și continuă modul de viață de dinainte. Amanti, petreceri, lungi plimbări cu trăsura careia ii adaugase insemne nobiliare. Toate intrerupte – din ce în ce mai des – de revenirile bolii. Tuberculoza ii atacă plăminii, si o face să scuipe singe. Soțul ei nu era de nici un folos, de altfel nu o va mai revedea pina în ziua mortii ei. O poveste interesanta este relatia ei cu tanase rep 3Franz Liszt. S-a intimplat in 1846, Se intîlneau la ea unde ii dădea lectii de pian sau cinta – fie ca era singura, fie că avea musafiri. A durar pina cind el aplecat la Weimar, si apoi a urmat traseul unui lung turneu prin Europa care l-a dus la Skt Peteresburg si Constantinopol. Cei doi nu s-au revazut, nici nu si-au scris…Cind a revenit la Paris pentru o serie de concerte, era deja îngropată în cimiturl Montmartre. Si-a amintit de ea uneori la bătrinete si a evocat-o in memorii.

dumas 3In ianuarie 1847 boala ei intră in ultima faza. Varsă sînge, iși pierde tot mai des cunostinta. Se lasă consultata de cei mai cunoscuti medici din Paris. Desi i se cere sa nu iasa din casa, si sa se ingrijeasca, continua să duca traiul ei obisnuit – baluri, spectacole de teatru, restaurante, serate muzicale. Nu capitulează deși e mai mult o umbră. La 1 februarie nu mai reuseste să se ridice din pat, e chemat un doctor. Acesta constată agonia și-și declina competența. Izbucneste in plins. La fel toti cei din casa, servitoarea, musafiri. Marie Duplessis înțelege ce i se intimplă. Acceptă sa vină un preot pentru ultima împărtășanie. A doua zi, 2 februarie contele Perregaux ajunge totusi la capataiiul ei. Izbucneste in plins. Servitorea ii pune hainele alese de ea pentru inmintare. Spune “A trăit ca o păcătoasă, dar moare ca o crestina” Pe 3 februarie isi dă sufletul. Aceasta versiune diferă de cea din roman a lui Dumas fiul – acolo eroina moare in bratele lui Armand Duval…Desigur pentru efectul artistic.

Trei săptămîni mai tîrziu,la 24 februarie, lucrurile ei sunt scoase la vinzare pentru a acoperi datoriile. Casa se umple de curiosi mai mult decit de cumpărători și creditori. Parizienii sunt curiosi să vadă cum a trait o curtezana de lux. Și dacă se poate, să înhațe la preț de chilipir ceva care i-a apartinut. Nici Dumas fiul nu a plecat cu mina goala,a cumpăra la likitatie un colier pe care i-l dăruise în vremurile bune, 1844, cins se iubeau. În 1847 cind s-a prăpădit, Marie Duplessis avea numai 23 de ani…”

Fragment din „Repertoarul amorului” volumul 2, aparut la editura Hyperliteratura toamna 2020.
DESKREPORT

Spune-ți opinia, fă-te auzit!