YVES MONTAND ȘI SIMONE SIGNORET

By 30 septembrie 2020Litere & Comp.

yves montand 4***La 30 septembrie 1985 s-a stins Simone Signoret, actriță franceză de film (n. 1921)

” In 1997 la cimitrul Pere Lachaise din Paris a fost exhumat cadavrul lui Yves Montand. Cf unei proceduri ordonate de un judecator, trebuia sa i se faca proba ADN. La mijloc era un proces de paternitate. O anume Aurore Drossart a cerut parte din averea lăsată de Yves Montand. Uriașă – conturi, imobile, copyrights – sute de milioane. Femeia a declarat că este copilul natural al lui Yves Montand, rezultat dintr-o legătură pasageră cu mama ei, actriță. Cei doi s-ar fi întilnit in timpul unor filmări cînd au avut o legătura romantică. O poveste pe tiparul lui Montand, un mare cuceritor. A urmat un proces în urma plîngerii ei in justitie. În 1994 Aurore Drossart a fost recunoscută de tribunal ca fiind fiica lui Yves Montand. Urma fireste reîmpărțirea averii – apăruse încă un moștenitor. Urmașii din testament nu au fost de acord sa impartă cu ea și au făcut apel. S-a cerut deshumarea cadavrului, 1997. Ca să fac un banc prost – mai bine murea sărac. Nu se repezea nimeni să împarta bani inexistenți.

Yves Montand a fost mai mult decît un seducator, a fost un prădator. Și–a inceput glorioasa cariera de „zdrobitor de inimi” îndată după război. Se lansase la Marsilia la sfirsitul anilor 30 apărînd pe scenele de music-hall. În 1945 ajunge în Parisul eliberat – nu voia să fie un artist de provincie, voia mai mult. Apare de în presă cu articole si foto nu atît pentru arta lui, cît pentru aventura cu Edith Piaf. Apare alături de ea în concerte, fac inregistrări și locuiesc impreună. Își croieste cu ajutorul ei un stil, il invață trucurile meseriei. Pe scurt începe sa isi facă un nume. In 1947 cei doi se despart, nu știu din vina cui.

simone signoretIn 1949 Montand o cunoaște prin Jacques Prevert pe Simone Signoret. Era o actrita deja cunosctă, sotia regizorului de film Marc Allegret, cu care avea și un copil. Amor la prima vedere. În trei zile se hotăresc să formeze un cuplu. Simone Signoret iși face bagajul și părăsește domiciliul conjugal. Un detaliu – în bagaj nu intra și fiica, cum isi aminteste chiar ea, 10 ani după moartea mamei ei. După pronuntarea divortului, in 1951, cei doi amorezi se căsătoresc. A fost evenimentul cel mai mediatizat în show-business in acel an. Publicul i-a adoptat spontan – erau tineri, frumosi, talentați. Ea facuse o serie de filme de succes, el umplea sălile de concert. Era un cintăreț la modă, discurile lui se vindeau foarte bine. Era o alianță cam ciudată. El provenea din clasele de jos, fiul unor italieni săraci, refugiați în Franta în anii 30 de teama fasciștilor lui Mussolini. Pe numele lui adevărat Ivo Livi, comunisti – ai lui aveau de ce să se teama. La 11 ani intrerupe scoala si intră într-o fabrica la Marsilia, unde lucrează ca să ducă bani acasă.

Tot ce invață în acesti ani sunt doar lecțiile de la cursurile de dans pe care le urmează. Idolul lui era Fred Astaire. Pașii învățați îi vor fi de mare folos mai tîrziu. Era un om de intinct, cam primitiv, sudic, mediteraneean. Needucat, cu ceva de șofer de camion. Un proletar cu ambiția de a-si depăși condiția. Singura lui șansă montand 2era scena, unde nu îți trebuia multă școală, ci numai talent. Talent avea, nu era un veleitar. Simone Signoret (n 1921) era tipul opus. Rafinată, fină, școlită. Provenea din burghezia pariziană (tatăl dentist). Dintr-un cartier select, făcuse școli bune. Frecventa încă din adolescență Cafe Flore din Saint Germaine-des-Pres, unde se stringea crema intelighenției de pe malul sting al Senei – Sartre, Camus, Vian, de Beauvoir, dar și regizori, artiști, actori, jurnaliști. Cei doi erau foarte diferiti, opuși chiar. De fapt erau complementari. Fiecare căuta la celălalt ce nu avea el însuși.

Si opiniile lor erau identice. Simpatizanti ai stîngii, pro-comunisti. Au semnat apelul pentru pace de la Stockholm in 1950 – apel controlat de Moscova. Au manifestat in apărarea soților Rosenberg, condamnati la scaunul electric de un tribunal din NY, sub acuzatia de spionaj si furtul secretelor bombei atomice americane pe care le pasaseră apoi sovieticilor. Etc. Soții Montand fac parte din stinga bogată, burgheză, „la gauche caviar” . În acei ani se desfășura războiul din Coreea. În martie 1953 Stalin moare. In iunie 1953 au loc revoltele muncitoresti din Berlinul de est. Eroii noștri sunt în aceste situații de partea Moscovei și o declară public. Tot răul cred ei se datoreaza conspirației yankee condusă de la Casa Albă, ațițătoare la război. Dar vine anul decisiv – 1956. În februarie Hrusciov a denunțat la congresul XX PCUS crimele lui Stalin si a produs un șoc în lume comunistă. În vară Polonia se revoltă, tensiunile se ascut la maximum. În oct/nov 1956 are loc revoluția de la Budapesta, urmată de interventia singeroasă a tancurilor Armatei roșii. Fără să își schimbe vechile adeziuni politice, Montand si Signoret incep să își pună intrebări. El face în decembrie 1956 un turneu de concerte in USSS si Europa de est (a fost si la Bucuresti, a cîntat la sala Floreasca). Are ocazia, la cererea lui Hrusciov, să discute ‚liber” cu liderii sovietici despre cele întîmplate in acel an și să își facă o părere. Si nu e tocmai pozitivă. Cînd revine la Paris, preferă să tacă. Nu isi anunță concluziile, dar rămine aliniat taberei comuniste pentru că o consideră in continuare singura alternativă la detestatul capitalism. Cel care îl imbogățise, totuși.

montand 4În anii 50, din cauza atitudinilor lor anti-americane si pro-comuniste viza pentru SUA îi este refuzată. În 1959 este invitat din nou la Hollywood să joace alături de Marylin Monroe într-un film. De data asta primeste viza și trece oceanul. Apare prima criză serioasă în mariajul Montand. Inevitabilul se produce. Montand si Monroe, ființe din clasa de jos, (aveau ce vorbi impreună, erau suflete pereche) devin amanți. Presa vuiește. Amindoi sunt căsătoriți. Lumea puritană americană a acceptat mai greu povestea. MM era măritată cu dramaturgul Arthur Miller, pentru mulți un geniu. Dar uite că zeița avea nevoie de un unul pe același calapod cu ea. Arthur Miller si MM au divorțat. Reactia avută de Simone Signoret a fost diferită – alt stil, altă educatie, alte sentimente. A preferat să pareze intrebările jurnaliștilor, să simuleze detașarea si ironia, dar în interior a fost devastată. Îl iubea. Nu își va reveni niciodată din șoc. Totuși au rămas împreuna. Motivul a fost cred lipsa de imaginație – nu se vedeau trăind separat unul de altul. Traseul ei în continuare este paradoxal. In 1960 e la zenit. Primește premiul Oscar pentru interpretare feminină, pentru un rol din film britanic, „Drumul spre inalta societate” Nu prea mai avea roluri acasă, era ignorată de „noul val” (Truffaut, Godard etc). De ce? Avea vina că aparținea vechii generatii. Clar?

Anii 60 marchează emanciparea lor de comunism. Momentul decisiv este invadarea Cehoslovaciei in august 1968 care a blocat reformele „primăverii de la Praga” si speranțele intr-un „socialism cu față umana”. Spre deosebire de 1956, Montand si Signoret nu mai accepta nici montand 3compromis, nici tăcere. Critică public ce s-a întimplat la Praga. Denunță clar politica Moscovei. Într-un interviu Montand a spus chiar, citez ” cine este comunist este ticălos și periculos”- consternind toată stînga. Nimeni nu a mers atit de departe cu abjurarea vechilor credințe și cu autocritica. Se adaugă incă un act de emancipare si de protest. Anume, accepta să joace in filmul lui Costa Gavras (mai facuse „Z”” tot un film politic”) – Mărturia”, despre procesul de la Praga din 1952, cind lideri ai partidului comunist cehoslovac au fost judecati si executati pentru trădare. Era o mizerabilă inscenare. Este limita.

Cariera ei declină pe măsura ce timpul trece, cam prea repede. Suferă vadit o îmbătrînire prematură. Aproape nimic nu mai aminteste fața cu trăsături fine din anii 40. Totusi are aceeasi virsta cu Yves Montand, dar ea pare cu 20 de ani mai bătrînă. Ïn „cercuri bine informate” se vorbeste despre alcoolism, despre depresie. De fapt era profund nefericită. Motivele – îmbătrinea, iubirea ei cu Yves Montand nu mai era decit o amintire. Trăiau in aceeasi casa, dar separat. Cariera ei mergea la fel de prost. Rar mai făcea un film. Rămîn totuși împreună, nu divorțează. E o complicitate intre ei care nu se poate desface. Apar impreuna la diverse evenimente. montand drossartPar să ducă existența unui cuplu normal, dar sunt numai aparențe regizate pentru publicul lor care îi vrea nedespărțiți. La un control medical banal se descoperă că suferă de cancer la pancreas. Se izolează, scrie, un roman, memorii. Moare in 1985 și este înmormintată la cimititul Pere Lachaise.tanase rep 3„Tout Paris” este prezent.

Rămas singur, Montand lasă trecutul în urmă. Se căsatorește cu o tinără, Carole Amiel (n 1960) cu care avea o idilă dinainte de 1985. Au împreuna un băiat, Valentin. El și-a dorit mereu un copil, dar Simone nu mai putea să aibă copii. Poate de aici răceala intervenită între ei. Yves Montand face in 1991 un infarct căruia nu ii supravietuieste. Avea la 70 de ani și terminase de citeva zile un film. Cit despre procesul de paternitate intentat de Aurore Drussard. De datat asta (1998) tribunalul a hotarit ca nu, Yves Montand nu a fost tatăl biologic al lui Aurore Drossart. ADN –ul nu corespunde. Ciudat, pentru că Aurore Drossart este leită Yves Montand.

*Fragment din „Repertoarul amorului” in volumul doi, aparut in septembrie 2020 la editura Hyperliteratura. Gasiti exemplarul dorit pe libris.ro, elefant.ro etc. De asemenea in librariile Carturesti, Humanitas, Librarium.

DESKREPORT

Spune-ți opinia, fă-te auzit!