Nu știu ce va face colonelul Gabriel Gunescu, judecător la Tribunalului Militar Bucureşti. Dosarul pe cara il are în mină este fierbinte. E ceea ce se numește un schelat din dulap. Dosarul il priveste pe fostul ofițerul de Securitate Marin Pârvulescu, anchetatorul disidentului Gheorghe Ursu, mort in arestul Rahova în 1985, în urma bătăilor. Dosarul a trecut prin mai multe instanțe, dar totdeauna s-a dat NUP, neînceperea urmăririi penale. Dacă colonelul Gabriel Gunescu dă azi tot NUP, Marin Pîrvulescu scapă de consecintele actelor sale. Justiția română va face incă o dată dovada că nu e deloc interesata și pregatită să clarifice care este adevărul și să îi pedepsească pe cei vinovați de acte de represiune sau chiar crimă ca în cazul de față. Voi reveni.
Ne-am mai ocupat de acest caz. Iata citeva materiale.
1.
” Stimate domnule Stelian Tănase,
Sint Andrei Ursu, fiul inginerului Gheorghe Ursu – ucis deSsecuritate in 1985. Ştiu că aţi cunoscut bine cazul.
Miercuri 31 iulie va avea loc pronunţarea la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti în posibil ultima etapa a cazului juridic legat de moartea tatălui meu. E vorba de cauza care-l priveşte pe cel mai important vinovat, anchetatorul direct al lui Gheorghe Ursu, fostul ofiter de securitate Pîrvulescu Marin, cel care l-a anchetat în stare de libertate şi apoi, sub tortură, pe toată perioada detenţiei, pină la moarte. Pină acum toţi procurorii şi judecatorii implicaţi in “rezolvarea” plîngerilor noastre în legătura cu acest dosar au refuzat să aplice legislaţia internaţionala (Convenţia ONU asupra imprescriptibilităţii crimelor impotriva umanităţii), deşi România este semnatara a Convenţiei.
Toţi au evitat cu orice preţ, deseori sub pretexte ridicole, de-a dreptul strigătoare la cer, anchetarea şi judecarea acestei cauze; poate pentru că ar fi prima în Romania avînd ca inculpat un ofiţer al fostei Directii de Cercetări Penale a Securităţii.
Mă gîndesc că singura opţiune este sensibilizarea la vîrf, dar şi a opiniei publice; poate cei de la TMTB vor avea mai mult curaj şi vor aplica legea; sau poate cauza va fi repartizată unei instante mai integre.
Vă scriu în speranţa că aveţi posibilitatea să publicaţi scrisoarea deschisa ataşată, şi/sau sa publicizaţi într-o forma sau alta situaţia actuală a cazului. Aş putea să vă dau mai multe detalii, inclusiv copii după documente ale diverselor parchete şi instanţe implicate.
Va mulţumesc. / Cu prietenie /Andrei Ursu”
Am primit acest mesaj patetic de la Andrei Ursu la începutul săptămînii. Fireşte, am mobilizat toată lumea care mi-a răspuns la un telefon, jurnalişti, istorici ai comunismului, prieteni, militanţi actuali şi foşti ai societăţii civile, etc. Nu ar fi onest să ignor că nu toţi cei apelaţi au răspuns cum se cuvenea. Lumea a mai obosit, e ocupată cu concedii, etc.Alţii insă au fost cît se poate de săritori.
Azi, 1 august, avem un verdict. Judecătorii Tribunalului Militar Bucureşti au respins cererea de mutare la o instanţă civilă a dosarului în care este anchetat Marin Pîrvulescu, anchetatorul acuzat de moartea lui Gheorghe Ursu. La ultimul termen, procurorul militar a cerut declinarea dosarului la Tribunalul Bucureşti. Ca efect, s-a fixat un nou termen – pentru miercuri 7 august.Vom urmari indeaproaep ce se va intimpla in sala tribunalului.
Am mai scris în presă despre acest caz tragic, am făcut emisiuni tv, am scris şi aici pe blog de curiîd.http://www.stelian-tanase.ro/ucigasul-unui-disident/ Asasinarea in celulă a lui Gheorghe Ursu este una dintre cele mai tragice si oribile fapte petrecute in timpul regimului Ceausescu. Indată dupa revolutie, fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei, a început o campanie în presa şi în justiţie pentru a dezlega misterul acelei morti, pentru pedepsirea vinovaţilor şi pentru recuperara manuscriselor confiscate deSecuritate. Cum vedem Justiţia se mişcă extrem de încet. Pare să aiba intenţia de a îngropa definitiv trecutul, de a-i face scăpaţi pe cei resonsabili, inclusiv, de crime. De ce !?”
***
2.
” Citesc pe o agenţie de presă că un nume care ispiră oroarea, Marian Clită e adus azi dintr-o închisoare din Danemarca. Are de executat incă 14 ani, Motivul este asasinarea unei stewardese intr-un hotel din Copenhaga. Marian Clita s-a remarcat si pină atunci ca un signeros asasin, obișnuit al pușcăriilor. În Romania in 1985 l-a ucis pe scriitorul Gheorghe Ursu în arestul Rahova, unde acesta era reținut. Gheogghe Ursu era cercetat pentru conținutul unui jurnal personal pe care il ținea și unde nota aspecte ale vieții cotidiane din timpul regimului Ceaușescu. A fost denunțat de două colege de birou care l-au văzut în mai multe rînduri scriind. În timpul ursu 2anchetei la ordinul Securitătii, ( Marian Clită era informator al Securitîții de mai mulți ani), Gheorghe Ursu a fost ucis în celula de la Rahova. Ordinul a fost executat la comanda directă a fostului șef al Direcției de Cercetări Penale, colonelul(r) Tudor Stănică. Bătut de Clită, Ghorghe Ursu a murit în urma rănilor cauzate.
Dosarul a fost ascuns de Securitate. Afacerea a fost mușamalizată. Unele zvonuri, informații trunchiate au ajuns in mediile scritoricești și au constituit un avertismant dur, într-o perioada în care regimul dictatorial al lui Ceaușescu se inăsprea vizibil. Semnalul a fost clar – vedeți ce scrieți și ce vorbiți, dacă nu sunteți cuminți, veți păți la fel !
După decembrie 1989 dosarul ieșit la iveala. Mai multe acțiuni ale societății civile, ( la unele am participat alături de fiul său, Radu Filipescu, Petre Mihai Băcanu, C-tin Ticu Dumitrescu etc) au determinat autoritătile s-a deschida arhivele si să treacă la ursu 2anchetare si pedepsirea vinovatilor. Dar s-a facut incă prea puțin. Din păcate, nici pină azi jurnalele lui Gheorghe Ursu nu au ieșit la iveala se află undeva în arhive, dacă nu au fost cumva distruse, înainte sau după 89.
Marian Clită a fost judecat și condamnat la 20 de ani de înshisoare. A fost eliberat condiționat după 9 ani. A fost din nou arestat pentru tilhărie, pentru a fi și eliberat trei ani mai tîrziu, 2002. La ce făcuse ar fi trebuit să nu iasă mulți din inchisoare, dar protecția pentru serviciile făcute, sau altceva, l-au făcut să se regăsească din nou in libertate, deși este un infractor extrem de periculos, un asasin cu singe rece.
Ajuns in occident, in Danemarca a ucis în martie 2010 o stewardesa, Vera Vildmyren, 42 de ani, intr-un hotel. Este judecat in februarie 2011 și pedepsit cu 14 ani de inchisoare. Autoritățile române au emis un mandat in urma căruia a fost adus la București de Interpol. Va executa aici restul pedepsei din Danmenrca, plus cea veche primita în România, restul din 20 de ani, adică 11 ani. Cum are 62 de ani, dacă nu va beneficia de altă eliberare inainte de termen, e de asteptat că își va sfîrși zilele în închisoare.”
FO www. romanialibera.ro www.22.ro