„Pe blogul “www.stelian-tanase.ro” a fost lansata dezbaterea “Cu sau fara Basescu”. Personal as pune intrebarea: “In urmatorii 10 ani(Vom fi n.red) in opozitie fata de guvernarea PSD?”
Teoria democratiei ne invata ca fiecare partid politic poate coaliza cu orice alt actor politic. In aceaiasi termeni teoretici PNL detine trei mari optiuni politice: 1). un scor de 50% + 1, 2). o formula de coalitie alaturi de MP, M10 si/sau ALDE, 3). sau o mare coalitie PSD-PNL.
Sa trecem in revista variantele politice. Cu exceptia anului 1990, niciun partid politic postdecembrist nu a castigat singur majoritatea parlamentara. Si chiar in primul parlament postdecembrist, hegemonul FSN s-a despartit in doua mari blocuri: FSN, devenit ulterior PD si FDSN, rebotezat PSDR. In anul electoral 2012 mega-alianta electorala USL a guvernat in formula istorica PSD-UNPR-PNL-PC numai 22 luni. In concluzie mega-aliantele electorale nu sunt sustenabile in Romania. Din punct de vedere electoral este aproape imposibil ca un partid politic sa obtina in zilele noastre majoritatea parlamentara de 50%+1. In concluzie varianta unei guvernari dupa modelul 50%+1 ramine pur teoretica.
A doua formula este coagularea tuturor partidelor de dreapta in jurul PNL. Daca socotim faptul ca ALDE ramine alaturi de PSD si dupa scrutinul din noiembrie 2016, atunci unica varianta este coagularea unei coalitii formale sau mai putin legere in formatul PNL-MP-M10.
Trebuie amintit ca UNPR se afla in present intr-un proces de redifinire, astfel nu intra in calculele de coalitie.
Experientele CDR, ADA si ACL ne arata ca asemenea formule de coalitii pot avea success, atata timp cat actorii politici chiar doresc o asemenea formula de coalitie. CDR a fost o coalitie anti-FSN, care in momentul accesari guvernarii a esuat lamentabil. Din ruinele CDR a supravietuit numai PNL. Alianta “Dreptate si Adevar” a avut insa un rol istoric meritat, stopand hegemonia PSD. Din ruinele Aliantei Dreptate si Adevar au supravietuit pe termen lung, ambele partide. PD, ulterior PDL si-a croit un destin in jurul lui Traian Basescu, iar PNL si-a concentrate politica in proiectul liderului politic. In 2008 PNL obtinea sub conducerea lui Calin Popescu Tariceanu, cel mai mare procentaj electoral din istoria postdecembrista: 18,57%. Un an mai tarziu candidatul PNL la presedentie obtinea un scor si mai ridicat: 20,02%. In cifre totale acesta este potentialul electoral al istoricului Partid National Liberal.
Daca privim atent rezultatele electorale ale PSD, acesta si-a consolidat un bazin electoral stabil de 30%. 30% care voteaza PSD in orice situatie, pe orice vreme, in orice scrutin, in orice colegiu. PSD obtine 30% chiar si in colegiile traditionale de dreapta. Daca la acesti 30% mai adaugam retele electorale locale sau concentrate pe focus grupuri, atunci obtinem procente intre 35% si 40%. PSD ramine astfel hegemonul politic dominant din Romania. Aceasta constatare este contrara evolutiilor din Grecia, Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Croatia, Polonia, Germania, Spania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, unde partidele socialdemocrate si-au pierdut hegemonia politica si sunt nevoite sa coalizeze alaturi de alte formatiuni de centru si centru-stanga.
Formarea unei coalitii de centru si centru-dreapta presupune insa si un numitor politic comun. In prezent numitorul comun intre PNL, MP si M10 nu este existent. Ramin convins de ideea ca aceasta stare de lucru, va ramine in vigoare pana la alegerile locale. In functie de rezultatul alegerilor locale, se vor formata diferite formule de coalitii.
A treia formula, o mare coalitie intre PNL si PSD ramine cea mai probabila si va impusa de conjunctura geopolitica internationala. In prezent in Uniunea European formatiunile nationaliste se afla in emergenta. Criza refugiatilor si criza economica din sudul zonei euro alimenteaza clivajul intre flancul nord-sud al zonei euro. Uniunea Europeana se afla in cea mai profunda criza de la infiintarea sa. Criza refugiatilor se va aprofunda, provocand instabilitate in Germania, care in urma rezultatelor din alegerile regionale, va balansa intr-o criza guvernamentala care avea punctul culminant in organizarea alegerilor anticipate la 18.09.16.
Este prematur sa prognozam rezultatul electoral din Germania, dar aceasta perioada va fi marcata de incertitudine si instabilitate. Daca luam in calcul sondajele de opinie din Marea Britanie, atunci exitul Marii Britanii va deveni o certitudine. Daca punem cap la cap aceste evolutii geopolitice, atunci viitorul guvern va fi format de cele doua blocuri mari politice, intre PSD si PNL. Iar agenda guvernamentala va fi impusa de gestionarea crizei geopolitice internationale. Traim intr-o perioda a interdependentei. Clivajele politice intre stanga si dreapta sunt valabile numai in seminarele academice.
GABRIEL SĂVULESCU/KOLN /GERMANIA