Cine îşi mai aminteşte de ventuzele care se aplicau pe spate cînd aveai o gripă ? Dar de prăjitoarele de cafea mecanice sau de fiarele de călcat cu cărbuni ? De primus și de termos ? De lămpile cu carbid sau butelia de aragaz ? Dar de frigiderele Fram şi de Daciile 1100 din anii ‘60 ? De motoreta Mobra? De motocicleta CZ sau MZ ? De masini Pobeda, Volga si Moskvici? De sifoane ? De inghețata pe băț? De conservele cu ardei umplut cu orez numite si balastru ? De televizoarele albnegru sovietice, marca Temp 102, Rubin și de E 47 ( Electronica- primele televizoare româneşti) ? Cine nu a avut în casă așa ceva? Dar de antena de pe acoperișul blocului unde te suiai 
atunci cînd nu se vedea ? Te suiai s-o poziționezi după ce o dărîmase vîntul. Va mai amintiți radioul cu tranzistori Carpaţi care îţi permitea să asculţi muzică plimbîndu-te pe stradă, invidiat de tot cartierul ? Dar de radio Gloria? Dar de magnetofoanele Tesla, pe care se asculta Domenico Modugno, Cliff Richard sau Conniei Francis ? Odată erau nelipsite de la ceaiurile dansante.
Mai ştie 
cineva despre aparatele foto est-germane ? Dar despre mașinile Wartburg şi Trabant ? Aţi purtat blugi “dangarezi” ? Dar teniși chinezești? Aţi băut cafea cu înlocuitori ? Aţi fumat BT-uri bulgăreşti sau Gold chinezeşti ? Ele erau expresia relaţiilor pe care le aveai pentru că îți dădeau acces la cantinele sindicatului și partidului, unde ”se băga“ marfă din ţările socialiste, ca nesscafe şi sucuri de ananas. Tot acolo găseai şi jumătăţi de pui congelat şi cartoane de ouă. Veneau cîteodată salam de Sibiu și băuturi fine, unt și mălai bun. Aţi băut vin spumant Zarea ? Aţi purtat pantofi Guban, dar Oteri timișoreni ? Cine îşi mai aminteşte concediile la 2 Mai şi nopţile pe plajă ? Dar cojoacele treisferturi denumite Delon ? Dar cuplajele de fotbal pe stadionul 23 august? Dar partidele de bridge și canastă ? Dar duminicile la ștrand ? Dar de distracţia favorită din anii 80, filmele pe aparatele video trimise de rudele plecate 
în Occident ? Românul se strîngea seara prin case şi înghiţea 4-5 filme copiate clandestin. Dar despre acest subiect, altădată…
Sunt toate doar niște obiecte. Nu le vedem niciodată. Dar le constatăm lipsa cînd nu le avem. Trăim înconjuraţi de ele. Rareori le acordăm o clipă de atenţie. Îşi fac treaba, ne folosim de ele, iar cînd le-a trecut vremea le aruncăm la gunoi. Devin un capitol de istorie şi acesta ignorat. Mă apucă uneori melancolia cînd îmi amintesc cît de mult mi-am dorit unele dintre aceste lucruri care azi par derizorii.