PALATUL BRAGADIRU

CASTELE MAI PUȚIN CUNOSCUTE (VII)

Palatul Bragadiru – se află în București, în sectorul 5, pe Calea Rahovei, la numerele 147-159. A fost construit în perioada 1894-1895 de către omul de afaceri Dumitru Marinescu Bragadiru, cunoscut la începutul secolului XX ca fiind cel mai mare producător de bere din România.

Viața lui Dumitru Marinescu pare desprinsă dintr-un film de Hollywood. S-a născut în anul 1842, într-o familie săracă și cu mulți copii. A început să lucreze ca ucenic la o vârstă fragedă (căra apă cu cobilița din Dambovița ) în cofetăria și racheria negustorului Iancu Ștefănescu și pentru că se dovedește a fi harnic și cinstit, în scurtă vreme devine omul de încredere al patronului care îl ia asociat. Iar în 1866, Iancu Ștefănescu îi lasă lui întreaga afacere.

Dovedindu-se priceput în comerț, Dumitru Marinescu își lărgește afacerea și ia în arendă mai multe fabrici de spirt. În 1877, Războiul de Independență îl găsește vânzând rachiu soldaților și spirt spitalelor pentru răniți. Cu capitalul strâns, cumpără un teren în comuna Bragadiru (de unde își ia și numele) și construieste o fabrică de alcool, o primărie, o școala și o biserică. Apoi cumpară un teren de 10 hectare, cuprins astăzi între Calea Rahovei și bulevardul George Coșbuc, unde în 1895, ridică o fabrică de bere. În 1901, fabrica de bere Bragadiru beneficia de dotări de ultimă oră și producea cca 3 milioane de litri de bere, depășindu-le pe celelalte două fabrici concurente ale nemților Luther si Oppler care produceau mai puțin de 2 milioane de litri.

Pe domeniul fabricii, Bragadiru construiește locuințe pentru muncitori, magazine, o bancă, propria reședință dar și Colosseumul – sau ceea ce numim astăzi Palatul Bragadiru. Constructia “Colosului” a fost realizată dupa planurile arhitectului austriac Anton Shuckerl și a fost concepută ca loc de recreere pentru muncitori, respectând astfel tradiția fabricilor de bere din acea vreme de a avea și un astfel de local în vecinătatea lor.

Construită în stil eclectic, clădirea îmbina arhitectura mai multor construcții renumite ale timpului: Posta Română, Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC-ul), clădirea Curții Supreme de Justiție, Camera de Comerț. În interior, cuprindea o spectaculoasă sală de bal care putea funcționa și ca sală de teatru sau de concerte, o bibliotecă, o popicărie, numeroase camere și birouri, magazine. Clădirea este emblematică pentru arhitectura armonică a anilor 1900 reflectată în compoziția fațadei și bogăția decorațiunilor interioare.

Bragadiru a murit in 1915, în urma unei crize cardiace. Moștenirea i-a revenit lui Dumitru, fiul cel mare, care s-a ocupat de afacere în continuare și a ținut familia unită până la cel de-al doilea război mondial.

La 11 iunie 1948 regimul comunist a trecut în proprietatea statului întregul domeniu Bragadiru, naționalizând Fabrica de Bere care a fost redenumită Fabrica de Bere Rahova, după numele cartierului în care se afla. Numele lui Dumitru Marinescu Bragadiru de pe frontonul fabricii de bere a fost spart cu lovituri de ciocan iar imobilul Colosseum a fost transformat în Casa de Cultură Lenin. Cei din familie, au fost dați afară din case sau azvârliți în închisori. Câțiva s-au salvat reușind să fugă din țară.

După 1990, puținii moștenitori rămași au revendicat și obținut Palatul, în anul 2003. L-au restaurat, iar în prezent aici se găseşte sala de baluri „Colosseum”, unde se organizează diverse concerte, recepții, conferințe și manifestări culturale. Palatul are 10.000 de metri pătrați construiți și un teren aferent de 12.000 metri pătrați și este declarat monument istoric de către Ministerul Culturii și Cultelor.

Fabrica de bere a fost privatizată în 1998 deși fusese revendicată încă din 1994. Privatizarea s-a dovedit păguboasă din moment ce fabrica se află în faliment. Înainte de naționalizare, familia deținea peste 40 de terenuri și proprietăți în București, Muntenia și Moldova. Pentru a reintra în posesia lor, moștenitorii au întreprins multe și interminabile procese cu statul roman. Numai proprietățile din București sunt estimate la peste 400 milioane de euro. Amintim numai de terenul pe care se află în prezent hotelul Marriott, clădirile Ciclop și Scala.
DACIANA PANAIT