YALTA 2.0. DUPĂ BREXIT

România este rezultatul unor conferințe și compromisuri făcute de puterile europene. În cadrul conferințelor de la Paris din perioada 1852 – 1866 a rezultat Unirea Principatelor și a fost instalat un ofițer prusac la cârma Principatelor Unite. Privind în ansamblu s-a dovedit de a fi un noroc istoric neașteptat. Ceea ce a realizat domnitorul Carol I rămâne unic. Niciun alt conducător al Românilor nu a realizat ceea ce a infăptuit Carol I.

Neșansa României a început cu Pactul Ribbentrop-Molotov, care a marcat ani buni sferele de influență în Europa. Astăzi după Brexit, sferele de influență se reașează. Hegemonul Europei Centrale este indiscutabil Germania. Nicio altă țară nu deține influența politică și puterea economica de a decide soarta Europei. Marea Britanie va rămîne pe veci o insulă unde bogații planetei iși vor plasa miliardele. Atît și nimic mai mult. Influența anglo-saxonă, începută prin debarcarea in Normandia în iunie 1944, a incetat la 23 iunie 2016. America, și mă refer în mod explicit la America lui Trump, se orientează spre Pacific. Ani buni administrația americană a văzut în Europa prioritatea politicii ei externe. Fără un semnal diplomatic de la Washington, niciun lider european nu a indrăznit să se lanseze in politica internațională.

Jocurile geopolitice s-au schimbat și se îndreaptă spre Asia. Astăzi India și China iși dispută sferele de influență. Foarte puțini cunosc faptul ca Trump este sprijinit masiv de elitele indiene. Atât Trump, dar și India au un inamic comun: China și lăcomia de putere a capitalului chinez. Nicio investiție de mare anvergură nu se desfasoara astăzi fără aportul capitalului chinez. India, perla fostului Imperiului Britanic, a ajuns să concureze expansiunea economica chineză. Cu sau fără Brexit, India și-a găsit în Trump un aliat pe termen lung.

Sa revenim la Europa. După Brexit in Europa decid două mari puteri: Germania și Rusia. De facto Berlin și Moscova si-au împărțit tacit sferele de influență. Germania domină Europa Occidentla, Rusia domină zona de la nord/est de Prut. Dar amîndouă puteri au nevoie de Donald Trump. Trump este un om politic complet diferit de ceilalți lideri americani. Trump este un om de afaceri fără orientări ideologice și geostrategice. Trump a făcut afaceri cu Rusia. In concluzie nu vede în Rusia un inamic. Trump a făcut afaceri cu India și nu vede un concurent în India. Trump a pierdut proiecte imobiliare în concurența cu China. În concluzie China este un concurent economic și politic pentru Donald Trump.

Pe canale diplomatice se pregătește atent vizita viitorului președinte american în Europa. Donald Trump, de etnie germană, va vizita in mai 2017 orașul bunicului sau: Kallstadt. Deja orășelul din Renania Palatină este punctul turistic nr 1. din Germania. Cine aterizează la Frankfurt este imbarcat intr-un autobuz si după o oră de mers poposește la “Trump House” și servește un “Trump Schnițel” sau un “Trump Wurst”. Dar vizita lui Trump are alt scop și anume intilnirea cu Putin la Postdam.

Pentru amîndoi, Postdam deține un simbol – la Postdam Harry Truman accepta condițiile lui Stalin și tot la Postdam Putin și-a îndeplinit misiunea. Trump nu are niciun interes in Europa. Europa zilei de astăzi este un continent imbătrinit, divizat, impotent din punct de vedere militar. Cu excepția Germaniei, nicio altă națiune nu poate face față provocărilor globale. Putin are nevoie de tehnica germană și de oaza fiscala din Marea Britaniei și atât. Putin trebuie insă să răspundă la provocariile din Asia. China și-a extins influenta și la granița extremă a Asiei. Coreea de Nord rămine imprevizibilă. In Marea Chinei toata lumea cotrobăie după gaze și petrol. In Caucaz se antrenează partizanii Statului Islamic. Din aceste motive, Putin are nevoie de Trump pentru a stăpini expansiunea chineză și de a stabili un status-quo rezonabil cu India.

Problema esențială pentru Bucuresti este cu cine sau alături de cine parcurgem mandatul lui Donald Trump. Geostrategic Bucureștiul trebuie să conteze pe Varșovia. Polonia rămîne pivotul strategic american in noul paralelogram geostrategic de după Brexit. De asemenea diplomația română trebuie să se orienteze spre hegemonul geopolitic care e Germania. Să incetăm să deplângem soarta Londrei. Să rămînem cu ochii ca pe butelie la ce mișcari se petrec astăzi în Europa Post-Brexit. Să facem toate eforturile pentru a nu ramine la periferia zonei geostrategice negociată de Berlin, Varșovia, Moscova și Washington.

GABRIEL SĂVULESCU
CORESPONDENȚĂ DIN KOLN

CITIȚI ȘI ȘERUIȚI
Copyrigh www.stelian-tanase.ro